ICCJ. Decizia nr. 1466/2004. Penal. Art.174, 176 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1466/2004
Dosar nr. 588/2004
Şedinţa publică din 16 martie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 31 din 31 ianuarie 2003 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul nr. 3007/2002 au fost condamnaţi inculpaţii T.A.S. şi J.V., pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (3) lit. a), b) şi c) C. pen., cu art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), şi omor deosebit de grav, prevăzut de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 176 lit. d) C. pen., la pedepsele rezultante de 19 ani închisoare pentru inculpatul T.A.S. şi respectiv, 18 ani închisoare pentru inculpatul J.V.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş şi inculpaţii.
Prin Decizia penală nr. 128/ A din 27 august 2003, Curtea de Apel Tg. Mureş a admis apelurile declarate, desfiinţând integral sentinţa penală atacată şi dispunând rejudecarea cauzei de către prima instanţă, constatând că s-au încălcat prevederile art. 334 C. proc. pen. şi inculpaţii au fost condamnaţi în baza unui text neprevăzut de legea penală.
Rejudecând după casare, prin sentinţa penală nr. 317 din 24 octombrie 2003, Tribunalul Mureş a condamnat pe inculpaţii:
- T.A.S. la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. a), b), d) şi f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
A fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 19 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 174 şi art. 176 lit. d) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) precum şi art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus, inculpatul urmând a executa în final pedepsele de 19 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost dedusă prevenţia în intervalul de la 30 noiembrie 2001 la 24 octombrie 2003.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost prelungită măsura arestării preventive în intervalul 4 noiembrie 2003 – 3 decembrie 2003.
- J.V. la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. a), b), d) şi f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
A condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 18 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 174 şi art. 176 lit. d) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea respectiv: 18 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus prevenţia în intervalul 30 noiembrie 2001 la 24 octombrie 2003.
În baza art. 350 C. proc. pen., a prelungit măsura arestării preventive în intervalul 4 noiembrie 2003 – 3 decembrie 2003.
A respins ca tardiv formulate pretenţiile părţii vătămate C.C.
A dispus, în baza art. 118 lit. d) C. pen., confiscarea de la inculpaţi a câte 330.000 lei, precum şi a cuţitului de vânătoare cu mânerul negru, cu busolă în cap iar pe partea opusă a tăişului cu zimţi.
A obligat inculpaţii la cheltuieli judiciare după cum urmează:
- 6.212.500 lei vor fi suportate de inculpatul T.A.S.;
- 6.612.500 lei vor fi suportate de inculpatul J.V., din care 400.000 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu se vor avansa Baroului Mureş din fondul special al Ministerului Justiţiei.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut în fapt, următoarele:
Inculpaţii T.A.S. şi J.V. s-au cunoscut anterior săvârşirii faptei la firma tatălui inculpatului T.A.S., unde inculpatul J.V. era angajat.
Anterior săvârşirii faptei, cu circa două săptămâni, inculpatul T.A.S. a vizitat-o pe victima C.A., care era şi naşa sa de botez, cu intenţia de a-i solicita acesteia să intervină la foştii colegi (profesori) pentru ca inculpatul să-şi poată continua studiile. Cu prilejul acestei vizite cei doi inculpaţi s-au deplasat împreună.
În faţa instanţei la termenul din 16 aprilie 2002, inculpatul T.A.S. a declarat că după plecarea din locuinţa victimei inculpatul J.V. ar fi remarcat situaţia materială bună a acesteia şi i-ar fi propus inculpatului T.A.S. în perspectivă să „de-a o lovitură" la locuinţa victimei, respectiv să sustragă bunuri.
La data de 28 noiembrie 2001, inculpatul T.A.S. şi inculpatul J.V. s-au hotărât să meargă împreună la locuinţa victimei. În prealabil de la serviciu, au luat o pungă cu struguri, s-au deplasat la domiciliul inculpatului J.V., unde inculpatul J.V. a mâncat, iar inculpatul T.A.S. a băut vin, iar mai apoi s-au deplasat spre locuinţa victimei.
În faţa instanţei inculpatul T.A.S. a dat două declaraţii, una la termenul de judecată din 16 aprilie 2002, iar cea de a doua la termenul de judecată din 10 decembrie 2002. Această din urmă declaraţie nu poate fi coroborată cu restul probelor administrate în cauză şi de asemenea nici cu susţinerile coinculpatului J.V.
Coroborând declaraţiile iniţiale ale celor doi inculpaţi instanţa reţine că ajunşi la domiciliul victimei inculpaţii au sunat la poartă, victima le-a deschis şi i-a poftit în locuinţă, servindu-i cu must şi fursecuri.
Anterior sosirii la domiciliul victimei cei doi inculpaţi şi-au schimbat gecile între ei, motivat de faptul că aşa cum am arătat anterior la momentul vizitei din 28 noiembrie 2001, cei doi plănuiseră să sustragă bunuri din locuinţă. Concepându-şi un astfel de plan, inculpaţii au avut în vedere şi posibilitatea ca victima să-i surprindă, astfel că se impunea o ripostă „eficientă" pentru a nu fi descoperiţi. T.A.S. era îmbrăcat într-o scurtă de fâş având blană artificială la guler şi la mâneci, iar inculpatul J.V. avea o scurtă din piele maro. În buzunarul interior al hainei se afla un cuţit de vânătoare cu mânerul negru, cu o busolă în cap, iar în partea opusă, zimţi. Intrând în posesia gecii de piele maro, respectiv a cuţitului de vânătoare, este evident că „riposta" pregătită de inculpaţi, presupunea ca inculpatul T.A.S. să fie cel care acţionează primul, iar inculpatul J.V. să îl ajute. Acesta având asupra sa, un spray lacrimogen.
După circa 10 minute de la intrarea în locuinţă a inculpaţilor, inculpatul T.A.S. a ieşit la toaletă şi la întoarcere i-a spus inculpatului J.V. că trebuie să plece. Astfel fiind, victima C.A. a luat un ciorchine de strugure cu care s-a îndreptat spre inculpatul T.A.S. şi i-a cerut acestuia să îl ducă mamei lui. În acel moment, fiind foarte aproape de victimă, inculpatul a scos cuţitul şi i-a aplicat victimei o primă lovitură în abdomen. Victima s-a dezechilibrat şi în mişcările făcute a ajuns în apropierea inculpatului J.V. care a împins-o pe pat şi i-a mobilizat mâinile. Inculpatul T.A.S. a continuat să lovească victima cu cuţitul şi, întrucât aceasta nu decedase, inculpatul J.V., aşa cum declară în faţa instanţei a acoperit victima cu un pardesiu şi a apăsat-o cu picioarele pe piept până când aceasta a decedat. În acest timp, inculpatul T.A.S. a urcat la etajul locuinţei căutând printre lucrurile victimei şi luând suma de 360.000 lei dintr-o poşetă aflată în dormitorul acesteia. Când inculpatul T.A.S. a coborât de la etaj, inculpatul J.V. ieşise din bucătărie, astfel că cei doi s-au întâlnit în hol, inculpatul T.A.S. l-a întrebat pe inculpatul J.V., dacă victima a decedat, acesta i-a răspuns afirmativ şi, de asemenea, l-a întrebat dacă a luat lanţul de la gâtul victimei, întrebare la care inculpatul J.V. a răspuns afirmativ. Cei doi au părăsit locuinţa victimei nu înainte de a încerca să-şi şteargă urmele, respectiv au luat paharele din care consumaseră must şi au escaladat gardul din spatele casei pentru a nu fi văzuţi de vreo persoană.
Ajunşi în zona Cornişa a municipiului Tg. Mureş, inculpaţii au aruncat paharele şi, de asemenea, şi tubul de spray aflat asupra inculpatului J.V.
Ajunşi în cartierul Aleea Carpaţi al municipiului Tg. Mureş, inculpatul T.A.S. i-a dat inculpatului J.V. cuţitul pe care l-a şters cu o batistă şi i-a spus să îl arunce. Totodată, inculpatul s-a spălat de sânge în zăpadă.
Inculpatul J.V. a aruncat un cuţit de bucătărie pe care îl avea în buzunarul din spate al pantalonilor păstrând cuţitul de vânătoare.
Inculpaţii şi-au continuat deplasarea valorificând în faţa Hotelului G. lănţişorul de aur sustras de la victimă.
Inculpaţii s-au deplasat la Cofetăria P. unde şi-au cumpărat prăjituri, iar de aici s-au deplasat la domiciliul inculpatului J.V.
La scurt timp inculpatul a plecat la domiciliu.
A doua zi inculpaţii şi-au continuat activităţile curente, în sensul că s-au prezentat la domiciliu, unde mama inculpatului T.A.S. le-a relatat cele petrecute, şi i-a încunoştiinţat că urmează să fie audiaţi.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş şi inculpaţii T.A.S. respectiv, J.V. au declarat apel.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, a criticat sentinţa atacată sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpaţilor, solicitând prin apelul declarat majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor.
Inculpatul T.A.S. a solicitat în principal achitarea pentru săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii, iar în subsidiar, reducerea pedepselor aplicate.
Inculpatul J.V. a solicitat, prin apelul declarat, reducerea pedepselor.
Prin Decizia penală nr. 6 din 14 ianuarie 2004, Curtea de Apel Târgu Mureş a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş şi de către inculpaţi.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş, inculpaţii T.A.S. şi J.V. şi partea civilă C.C.
Prin recursul formulat, parchetul a solicitat majorarea pedepselor.
Inculpatul J.V., prin recursul formulat, a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru infracţiunea de tâlhărie şi reducerea pedepsei pentru infracţiunea de omor calificat.
Inculpatul T.A.S., prin recursul declarat, a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 176 lit. d) C. pen., achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., raportat la art. 46 C. pen., pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) şi (3) lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), iar în subsidiar, reducerea pedepsei în condiţiile acordării circumstanţelor atenuante.
Partea civilă, prin recursul declarat, a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată următoarele:
Instanţele au stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor săvârşite de către aceştia.
Referitor la pedepsele aplicate inculpaţilor de instanţa de fond, pedepse menţinute de instanţa de control judiciar, se constată că acestea nu au fost corect individualizate, în raport de prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), privind criteriile generale de individualizare a pedepselor şi de prevederile art. 52 C. pen., care reglementează pedeapsa şi scopul ei.
Astfel, din actele dosarului se reţine că victima C.A., fost cadru didactic, era naşă de botez a inculpatului T.A.S., aflându-se în relaţii apropiate cu familia acestuia, fiind una dintre persoanele care l-au ajutat foarte mult pe acesta, în special în problemele legate de activitatea şcolară.
Pe fondul acestor relaţii, inculpatul T.A.S. era tratat cu încredere de către victimă, fiind primit în casa acesteia oricând.
Cunoscând faptul că victima locuia singură, cei doi inculpaţi au pregătit cu minuţiozitate modalitatea de săvârşire a faptelor, în acest scop înarmându-se cu două cuţite şi stabilind rolul fiecăruia în realizarea rezoluţiei infracţionale.
Pe de altă parte, aplicarea a 18 lovituri de cuţit în zona abdominală şi toracică, folosirea spray-ului lacrimogen, cât şi acoperirea victimei cu o haină în scopul sufocării şi insistenţa de care au dat dovadă în suprimarea vieţii acesteia, scopul săvârşirii infracţiunilor, toate aceste aspecte sunt împrejurări care exprimă gravitatea deosebită a faptelor comise şi gradul de pericol social ridicat al inculpaţilor.
În raport de aceste aspecte, se apreciază că pedepsele aplicate inculpaţilor nu au fost individualizate corespunzător, urmând ca recursul declarat de parchet să fie admis, iar pedepsele aplicate inculpaţilor majorate.
Cu privire la recursul declarat de inculpatul J.V. prin care acesta solicită achitarea pentru infracţiunea de tâlhărie şi reducerea pedepsei pentru infracţiunea de omor calificat, faţă de probatoriul administrat în cauză (proces-verbal de constatare, procese verbale de reconstituire şi percheziţie, planşele foto, corpurile delicte ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice, raportul medico-legal de autopsie, raportul medico-legal de examinare bio criminalistică, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, declaraţiile martorilor, procesul-verbal de confruntare şi declaraţia părţii vătămate) acesta nu poate fi primit, fiind dovedită săvârşirea faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată şi vinovăţia inculpatului, achitarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, reducerea pedepsei nefiind justificate în raport de probatoriul administrat şi prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi art. 52 C. pen.
Cu privire la recursul declarat de inculpatul T.A.S., prin care acesta solicită achitarea pentru ambele infracţiuni sau reducerea pedepsei aplicate, în raport de probele administrate în cauză, menţionate mai sus, se apreciază că nici acesta nu poate fi primit, întrucât s-a dovedit săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpatului şi vinovăţia acestuia, iar reducerea pedepsei nu se impune.
În ceea ce priveşte recursul declarat de partea civilă C.C., Curtea constată că aceasta nu a exercitat calea de atac a apelului şi văzând dispoziţiile art. 3851 alin. final C. proc. pen., urmează să fie respins recursul declarat de aceasta, ca inadmisibil.
Faţă de aceste considerente, urmează să fie admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş împotriva deciziei atacate, privind pe inculpaţii T.A.S. şi J.V.
Se vor casa hotărârile pronunţate în cauză numai cu privire la pedepsele privative de libertate aplicate inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav.
Se vor înlătura dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. şi se vor descontopi pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor în pedepsele componente.
Se vor modifica pedepsele aplicate ambilor inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, în sensul că se vor majora.
Se vor aplica dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., contopind pedepsele aplicate, urmând ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea.
Se va deduce din pedepsele aplicate timpul arestării preventive, pentru ambii inculpaţi.
Se va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea civilă C.C., împotriva aceleaşi decizii.
Se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţi.
Vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi şi recurenta parte civilă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş împotriva deciziei penale nr. 6 din 14 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Tg. Mureş, privind pe inculpaţii T.A.S. şi J.V.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 317 din 24 octombrie 2003 a Tribunalului Mureş, numai cu privire la pedepsele privative de libertate aplicate inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 176 lit. d) din acelaşi cod.
Înlătură pentru ambii inculpaţi, aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi ale art. 34 lit. b) C. pen.
Descontopeşte pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor în pedepsele componente, astfel:
Pentru inculpatul T.A.S.:
- 19 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 176 lit. d) din acelaşi cod;
- 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. a), b), d) şi f) C. pen., cu aplicarea art. 13 din acelaşi cod.
Pentru inculpatul J.V.:
- 18 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 176 lit. d) din acelaşi cod;
- 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. a), b), d) şi f) C. pen., cu aplicarea art. 13 din acelaşi cod.
Modifică pedepsele aplicate ambilor inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 176 lit. d) din acelaşi cod, în sensul că le majorează, după cum urmează:
- de la 19 ani închisoare la 22 ani închisoare, pentru inculpatul T.A.S.;
- de la 18 ani închisoare la 20 ani închisoare, pentru inculpatul J.V.
În baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpaţilor, urmând ca aceştia să execute pedeapsa cea mai grea, de 22 ani închisoare şi 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., inculpatul T.A.S., şi 20 ani închisoare şi 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., inculpatul J.V.
Deduce din pedepsele aplicate timpul arestării preventive de la 30 noiembrie 2001 la 16 martie 2004, pentru ambii inculpaţi.
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea civilă C.C. împotriva aceleiaşi decizii.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii T.A.S. şi J.V. împotriva deciziei sus-menţionate.
Obligă pe recurenta parte civilă şi pe recurentul intimat inculpat T.A.S. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 1.200.000 lei, iar pe recurentul intimat inculpat J.V. la 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1465/2004. Penal. Art.20, 174, 175 c.pen.... | ICCJ. Decizia nr. 1467/2004. Penal → |
|---|
