Art. 2378 Noul cod civil Forma contractului Ipoteca imobiliară Ipoteca
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Ipoteca
SECŢIUNEA a 2-a
Ipoteca imobiliară
Ipoteca
SECŢIUNEA a 2-a
Ipoteca imobiliară
Art. 2378
Forma contractului
(1) Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică de către notarul public, sub sancţiunea nulităţii absolute.
(2) Ipoteca asupra bunurilor unei persoane juridice poate fi consimţită în virtutea puterilor conferite în urma deliberărilor sau a împuternicirilor întocmite sub semnătură privată, în conformitate cu regulile din actul constitutiv privitoare la reprezentare.
| ← Art. 2377 Noul cod civil Înscrierea în cartea funciară... | Art. 2379 Noul cod civil Obiectul ipotecii imobiliare Ipoteca... → |
|---|
2. Din punctul de vedere al formei contractului de garanţie, acesta trebuie să fie încheiat, ad validitatem, în formă autentică. Forma autentică este impusă sub sancţiunea nulităţii absolute, incidenţă potrivit art. 1242 NCC. Desigur, înscrisul autentic spre deosebire de înscrisul sub semnătură privată se bucură de o prezumţie de autenticitate şi validitate, data
Citește mai mult
înscrisului autentic şi constatările personale ale agentului constatator, percepute prin propriile lui simţuri făcând dovadă până la înscrierea în fals.3. Autentificarea contractului de ipotecă se face numai de către notarul public.
4. Alineatul al doilea aduce o precizare importantă pentru organismele care au identitate juridică, dar pentru care voinţa o reprezintă o sumă a voinţelor individuale. Este în principal cazul persoanelor juridice constituite prin asocierea mai multor persoane.
5. Regula reprezintă doar în aparenţă o excepţie de la regula simetriei mandatului cu actul, regulă tradusă prin aceea că, pentru încheierea actului juridic prin reprezentant, mandatarul trebuie să prezinte o procură care, din punctul de vedere al formei, trebuie să fie aceeaşi cu cea a actului încheiat (art. 1301 NCC).
6. Persoana juridică îşi exprimă voinţa, în condiţiile legii şi actului constitutiv şi ale statutului, ca rezultat al voinţelor individuale care reprezintă o anumită majoritate. De asemenea, voinţa societăţii se aduce la îndeplinire sau se execută în mod efectiv prin persoana care, potrivit legii sau/şi actelor statutare ori voinţei persoanei juridice, este desemnată să aducă la îndeplinire o anumită operaţiune juridică. Chiar dacă voinţa persoanei juridice (adică majoritatea voinţelor individuale) se exprimă regular, într-o şedinţă, prin votul direct al asociaţilor sau prin reprezentanţi cu procuri simple, şi priveşte încheierea unei ipoteci imobiliare asupra unui bun aparţinând persoanei juridice, cel care va aduce la îndeplinire voinţa persoanei juridice nu trebuie să prezinte în faţa notarului o procură autentificată.
7. JURISPRUDENŢĂ. Cu privire la încheierea valabilă a contractului de împrumut şi a celui de garanţie, faţă de dispoziţiile Statutului Asociaţiei, care prevăd că doar A.G.A. poate hotărî asupra contractării de împrumuturi, şi de prevederile art. 35 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954, potrivit cărora faptele ilicite săvârşite de organele sale obligă însăşi persoana juridică, dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcţiei lor, s-a apreciat că, în speţă, chiar dacă Consiliul director al asociaţiei şi-a depăşit competenţele statutare prin procesul-verbal din 9 februarie 2004, nu se poate reţine o lipsă totală a consimţământului în sensul art. 948 pct. 2 C. civ. 1864, de natură să împiedice naşterea raportului juridic. Sub un alt aspect, instanţa a observat că nu s-a făcut dovada anulării hotărârii Consiliului director din 9 februarie 2004, iar potrivit dispoziţiilor privitoare la mandat, dispoziţii care guvernează raporturile juridice dintre asociaţie şi Consiliul director, mandantul -asociaţia - este îndatorat pentru actele pe care mandatarul le face cu depăşirea împuternicirii sale, dacă ulterior le ratifică în mod expres sau tacit (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 1106/2010, Le-galiş). Notă. Decretul nr. 31/1954 a fost abrogat prin art. 230 lit. n) din Legea nr. 71/2011, dar dispoziţiile art. 35 alin. (3) se regăsesc, cu anumite modificări care însă nu schimbă soluţia din speţă, la art. 219 NCC.
8. JURISPRUDENȚĂ. Conform art. 153” din Legea nr. 31/1990, consiliul de administraţie, respectiv directoratul, va putea să încheie acte juridice în numele şi în contul societăţii, prin care să dobândească bunuri pentru aceasta sau să înstrăineze, să închirieze, să schimbe ori să constituie în garanţie bunuri aflate în patrimoniu societăţii, a căror valoare depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunării generale a acţionarilor, dată în condiţiile art. 115 din aceeaşi lege. Aşadar, constituirea în garanţie a bunurilor aflate în patrimoniul societăţii, a căror valoare depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a valorii societăţii, se poate face de către consiliul de administraţie şi respectiv directoratul, numai cu aprobarea adunării generale a acţionarilor dată în condiţiile art. 115. Prin contractul de ipotecă şi gaj autentificat, debitorul a garantat un credit, acordat în baza unor contracte de împrumut sub semnătură privată, cu bunurile ce au făcut obiectul unui contract de vânzare-cumpărare, precum şi cu mai multe bunuri mobile aflate în patrimoniul aceleiaşi societăţi comerciale. Pentru încheierea contractului de ipotecă şi gaj, în calitate de garant, nu a existat o hotărâre de aprobare a adunării generale a acţionarilor şi, prin urmare, contractul de ipotecă şi gaj este lovit de nulitate (C.A. Ploieşti, s. com., cont. adm. şi fisc., dec. nr. 138/2008, înJurindex).
Citește mai mult
regulă, forma ad validitatem presupune existenţa formei autentice, cele două noţiuni nu au acelaşi sens. De exemplu, testamentul poate fi autentic, dar şi olograf, cu condiţia ad validitatem de a fi scris în întregime, datat şi semnat de către testator.