Art. 19 Noul Cod Penal Legitima apărare Cauzele justificative
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Cauzele justificative
Cauzele justificative
Art. 19
Legitima apărare
(1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârşită în legitimă apărare.
(2) Este în legitimă apărare persoana care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporţională cu gravitatea atacului.
(3) Se prezumă a fi în legitimă apărare, în condiţiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de aceasta, fără drept, prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea modalităţi nelegale ori în timpul nopţii.
| ← Art. 18 Noul Cod Penal Dispoziţii generale Cauzele justificative | Art. 20 Noul Cod Penal Starea de necesitate Cauzele justificative → |
|---|
Am o sumă mare pe care aș dori să vă pun la dispoziție printr-o donație pentru a vă permite să efectuați Lucrări de bunăvoință.
Dacă am ales să vă contactez, este pentru că vreau să se facă fără prea multă publicitate din cauza activităților mele anterioare.
Vă contactez astăzi pentru a fi de acord să serviți ca administrator legal (beneficiar) și să desfășurați un program de acțiune fie o fundație, fie un ONG pentru a ajuta
Citește mai mult
bătrânii și copiii aflați în situații dificile.Citește mai mult
tehnica topografica dar el partea vatamata a mintit ca brazda din alt punct decat real in asa fel incat latimea terenului lui sa se sfarseasca dupa locul unde a plantat pomii pe care eu i.am taiat .Am formulat obiectiuni la raportul de expertiza tehnica tppografica dar organul de cercetare penala a calificat obiectiunile la raportul de expertiza tehnica ca cerere in probatiune si mi.a respins prin ordonanta ,,cererea in probatiune ,, Ce pot sa fac ? Va multumesc .PS: Deci daca intra cineva la mine in casa pe timpul zilei nu ma pot apara. Alo, nenea hotu, nu doriti sa imi spargeti locuinta mai dupa ora 22 00 ?
Citește mai mult
supusă unei agresiuni, spre a restabili astfel ordinea de drept încălcată de agresor"111. Spre deosebire de soluţia legislaţiei în vigoare, în art. 44 alin. (1) şi (2) CP 1969, legitima apărare era situată în rândul cauzelor de înlăturare a caracterului penal al faptei, fiind concepută a produce efecte in personam, potrivit unei viziuni în care fapta prevăzută de legea penală comisă în legitimă apărare era percepută ca săvârşită sub imperiul unei constrângeri de factură psihică (necesitatea de a înlătura atacul, cu toate caracterele acestuia), aşadar, fără vinovăţie aptă să genereze răspundere penală (fiind afectat factorul volitiv, premisă a vinovăţiei).Sub aspectul conţinutului de reglementare, condiţiile legitimei apărări privesc deopotrivă cele două laturi pe care este aceasta structurată, anume atacul şi apărarea.
Atacul trebuie să verifice cumulativ cerinţele legii, privitoare la: caracterul material, direct, imediat şi injust; punerea în pericol a persoanei, a drepturilor acesteia sau a interesului general (noţiune care a înlocuit-o pe aceea de interes obştesc din reglementarea anterioară). Se remarcă renunţarea, din rândul condiţiilor necesare pentru reţinerea unui atac valabil generator al legitimei apărări, a caracterului grav al acestuia, astfel încât „gravitatea atacului urmează a fi luată în calcul pentru aprecierea condiţiei proporţionalităţii.
Apărarea trebuie să se realizeze prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, să aibă caracter necesar şi să fie proporţională cu gravitatea atacului, această ultimă cerinţă rezultând explicit din dispoziţia art. 19 alin. (2) NCP, spre deosebire de reglementarea anterioară, în care proporţionalitatea dintre apărare şi atac rezulta implicit din prevederea de la art. 44 alin. (3) (unde se reglementa, propriu-zis, acea formă de exces de apărare asimilat legitimei apărări).
O privire comparativă a dispoziţiilor înscrise de art. 19 alin. (2) NCP şi art. 44 alin. (2) CP 1969 conduce la concluzia că: numeroase aspecte teoretice şi soluţii jurisprudenţiale formulate în considerarea legislaţiei anterioare îşi vor menţine valabilitatea şi în lumina noii codificări (de exemplu, aspectele legate de explicarea caracterelor atacului ori ale apărării); se lărgeşte sfera de cuprindere a instituţiei legitimei apărări, atât prin stabilirea caracterului real al efectelor produse de aceasta, cât şi prin extinderea tipului de situaţii determinante, ca urmare a renunţării la cerinţa gravităţii atacului.
Referindu-ne la legitima apărare prezumată (art. 19 alin. (3) NCP], care dispensează de proba verificării condiţiilor arătate în alin. (2) al articolului, este de remarcat menţinerea caracterului de prezumţie relativă, iar nu absolută (irefragabilă), având corespondent în art. 44 alin. (21) CP 1969. însă, spre deosebire de reglementarea anterioară, se adaugă ipoteza pătrunderii (prin orice mijloace) în timpul nopţii, suprimându-se, în schimb, indicarea explicită a locului delimitat prin semne de marcare, ca locaţie în care, realizându-se pătrunderea ilicită, se prezuma starea de legitimă apărare.
în privinţa determinării caracterului mai favorabil al unei reglementări, prin raportare la diferenţele semnalate între prevederile de lege lata şi cele de lege praevia, s-ar putea considera, într-o primă situaţie, că noile dispoziţii sunt mai avantajoase, prin aceea că extind sfera efectelor produse şi asupra participanţilor, că dispensează de obligaţia stabilirii caracterului grav al atacului şi prezumă legitima apărare în cazul faptelor incriminate comise pentru a respinge pătrunderea în locuinţă (etc.) în timpul nopţii, indiferent de mijloacele întrebuinţate pentru realizarea acestei pătrunderi. Pe de altă parte, în măsura în care noţiunea de „loc împrejmuit" nu se va interpreta într-un sens larg, care să includă şi situaţia locurilor demarcate prin semne de marcare ţinând de o locuinţă (etc.), vechea reglementare ar avea aptitudinea de a se reţine ca fiind mai favorabilă. în plus, dacă acceptăm posibilitatea unei interpretări anterioare a art. 44 alin. (21) CP 1969 în sensul reţinerii prezumţiei de legitimă apărare şi în ipoteza faptelor incriminate comise pentru a respinge pătrunderea pe nedrept a unei persoane, prin mijloacele ilegale indicate (violenţă, viclenie etc.), într-un loc împrejmuit sau delimitat prin semne de marcare, chiar dacă acesta nu ar fi ţinut de o locuinţă (etc.), noua reglementare tinde, din nou, să pară mai restrictivă.
Referitor la condiţiile atacului, legiuitorul a renunţat la caracteristica acestuia de a genera un pericol grav. Astfel, condiţia gravităţii atacului va fi avută în vedere numai pentru a aprecia caracterul proporţional al apărării.
referitor la legitima apărare prezumată, se poate observa că legiuitorul nu mai extinde această prezumţie şi în cazul pătrunderii într-un
Citește mai mult
loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare care nu ţin de o locuinţă, încăpere, dependinţă. Totodată, NCP prevede că va exista prezumţia relativă de legitimă apărare atunci când pătrunderea prin orice modalitate, fără drept, a avut loc în timpul nopţii.Excesul justificat de apărare este reglementat ca o cauză de neimputabili-tate, prevăzută de art. 26 alin. (1) NCP, iar excesul scuzabil este menţinut ca o circumstanţă atenuantă legală, prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. b) NCP.
Reţinerea legitimei apărări înlătură răspunderea civilă delictuală a făptuitorului, întrucât acţiunea sau inacţiunea sa nu constituie faptă ilicită; astfel, art. 1360 alin. (1) C. civ. prevede că nu datorează despăgubire cel care, fiind în legitimă apărare, a cauzat agresorului un prejudiciu.
Aplicarea art. 5 NCP -în principiu, NCP apare ca fiind legea mai favorabilă referitor la legitima apărare. Astfel, atât referitor la modalitatea de apreciere a gravităţii pericolului generat de atac, cât şi referitor la extinderea prezumţiei de legitimă apărare pentru respingerea pătrunderii fără drept în timpul nopţii, legea nouă apare ca fiind mai favorabilă. Cu toate acestea, dacă pătrunderea fără drept este realizată într-un loc împrejmuit sau delimitat prin semne de marcare fără ca acesta să ţină de o locuinţă, încăpere, dependinţă, C. pen. 1969 va constitui legea penală mai favorabilă.
Corespondența cu vechiul Cod Penal (1969): art. 44 alin. (1), (2) şi (21): „Legitima apărare. (1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, săvârşită în stare de legitimă apărare. (2) Este în stare de legitimă apărare acela care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obştesc, şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc. (21) Se prezumă că este în legitimă apărare, şi acela care săvârşeşte fapta pentru a
Citește mai mult
respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violenţă, viclenie, efracţie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare”.