ICCJ. Decizia nr. 3828/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3828/2008
Dosar nr. 1511.7/110/2008
Şedinţa publică din 21 noiembrie 2008
Asupra recursurilor de faţă
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 632/ D din 18 decembrie 2007 a Tribunalului Bacău, secţia penală, s-a hotărât astfel:
În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice, pentru inculpatul N.G., din art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr. 287/2005, trei infracţiuni prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr. 287/2005 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi toate cu art. 33 lit. a) C. pen., în art. 13 alin. (1) şi (3) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 329 alin. (2), teza I C. pen. (fapta din noiembrie 2004) art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr. 287/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (acte materiale din septembrie 2005), şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
A fost respinsă, ca nefondată, cererea inculpatului N.G. de schimbare a încadrării juridice din art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr. 287/2005 trei infracţiuni prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) lin Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr. 287/2005 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în art. 329 alin. (2) şi (3) C. pen., trei infracţiuni prevăzute de art. 329 alin. (2) teza I C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În consecinţă, inculpatul N.G., a fost condamnat pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
- trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) teza I şi alin. (4) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 şi a art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 10 închisoare şi 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a şi lit. b) C. pen.
- proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (2) teza I (fapta din noiembrie 2004) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
- trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) (actele materiale din septembrie 2005) şi a art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen.;
- aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.;
În temeiul art. 33 lit. a), de art. 34 lit. b) şi al art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea urmând ca acesta să execute pedeapsa 10 ani închisoare şi 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a constatat că faţă de inculpat a fost luată măsura obligării de a nu părăsi ţara, şi a fost dedusă prevenţia de la 19 octombrie 2005 la 10 mai 2006 şi de la 15 mai 2006 la 12 noiembrie 2007.
În cauză a fost condamnată şi inculpata P.D.I., la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen., pentru infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen.
l-au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
A fost dedusă prevenţia de la 22 august 2006 la 06 octombrie 2006.
În temeiul art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi al art. 998 şi 1003 C. civ., a fost admisă în parte acţiunea părţii civile F.M. şi au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii N.G. şi P.D.I. la 10.000 Euro daune morale.
S-a luat act că părţile vătămate B.E.G. si M.l. nu s-au constituit părţi civile şi că persoana vătămată P.A.l. nu a participat ca parte vătămată în procesul penal.
Temeiul art. 19 din Legea 678/2001, coroborat cu art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul N.G. a sumei de 4244,5 Euro.
Au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-au reţinut în esenţă următoarele :
Inculpatul N.G. este o persoană cu o bogată activitate infracţională, având mai multe condamnări încă din timpul minorităţii inclusiv pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă, precum tâlhărie şi ultraj.
După ultima liberare din penitenciar, la data de 04 iulie 2001, inculpatul N.G. s-a orientat spre săvârşirea unui alt tip de infracţiuni, respectiv racolarea şi exploatarea sexuală a mai multor tinere, inclusiv minore, în scopul obţinerii de importante beneficii materiale.
În acest scop inculpatul N.G. a aderat la gruparea infracţională iniţiată de inculpatul H.Ş. şi de fratele său H.C.C. (trimis în judecată separat, alături de alţi membri ai grupării respective), desfăşurând în cadrul grupării atât activităţi de racolare pe teritoriul României cât şi activităţi de exploatare pe teritoriul Italiei.
În concret, în cursul lunii iunie 2004, partea vătămată B.E., în vârstă de doar 17 ani la acea dată, a fost racolată de inculpaţii N.G., care s-a ocupat inclusiv de procurarea paşaportului şi de numitul D.C. (faţă de care s-a disjuns urmărirea penală), transportată în localitatea Padova din, Italia şi exploatată sexual îl folosul acestora până în cursul lunii septembrie 2004; deşi părţii vătămate i s-a promis că îi va reveni o parte din banii obţinuţi din activitatea de prostituţie, în realitate aceştia au fost însuşişi în totalitate de D.C. şi de inculpatul N.G., iar în cursul lunii septembrie 2004 partea vătămată B.E. a fost vândută unui alt cetăţean român, R.B., pentru suma de 1.500 Euro, din aceasta inculpatului N.G. revenindu-i suma de aproximativ 500 Euro.
În cursul lunii noiembrie 2004, inculpatul N.G. i-a propus numitei P.A.l., cu cară anterior întreţinuse relaţii de concubinaj, să meargă în Torino - Italia, acolo unde inculpatul urma să îi asigure cazarea, şi să practice prostituţia, ceea ce s-a şi întâmplat aceasta fiind transportată la destinaţie şi exploatată sexual de fraţii H. până în luna ianuarie 2005.
În luna septembrie 2005 partea vătămată F.M., pe atunci în vârstă de 19 ani, a cunoscut-o pe inculpata P.D.I., care i-a promis că i îi va facilita găsirea uni loc de muncă în Italia, respectiv că va îngriji o bătrână. Partea vătămată a fost de acord, astfel că a fost transportată, prin intermediul unei cunoştinţe de a inculpatei, la Torino unde la 17 septembrie 2005 a fost preluată de inculpaţii N.G. şi H.Ş., care au exploatat-o sexual; după ce aceasta a întreţinut raporturi sexuale cu doi clienţi în schimbul a 30 Euro, bani care au fost luaţi de inculpatul N.G., victima i-a spus următorului client că este străină, că vrea să întoarcă în ţara sa şi că nu doreşte să se prostitueze; victima a fost dusă a poliţie de acest client, iar în urma declaraţiilor acestora, cei doi inculpaţi au fost capturaţi de poliţia italiană, reuşindu-se astfel stoparea activităţii lor infracţionale.
Tot în cursul lunii septembrie 2005 partea vătămată M.l. I-a cunoscut pe inculpatul H.Ş. prin intermediul unei verişoare; folosindu-se aceeaşi metodă a promisiunii obţinerii unui loc de muncă, respectiv, îngrijirea unei familii de bătrâni victima M.l. a fost dusă în Italia, cazată în aceleaşi locaţii folosite de inculpaţii ca şi în cazul victimei F.M. şi supusă exploatării sexuale, câştigurile obţinute de aceasta fiind însuşite integral de către inculpaţii N.G. şi H.Ş.
Împotriva sentinţei penale mai sus menţionate au declarat apel, în termen legal, inculpaţii N.G. şi P.D.I., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegaliate şi invocând greşita încadrare juridică dată faptelor, deoarece nu s-au efectuat acte de constrângere asupra victimelor, care cunoşteau motivul real al deplasării în străinătate, astfel că faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive doar ale infracţiunii de proxenetism, inexistenţa infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat şi cuantumul ridicat al pedepselor aplicate inculpaţilor.
Împotriva aceleiaşi sentinţe penale a declarat apel şi partea civilă F.M., solicitând majorarea cuantumului despăgubirilor civile.
Prin Decizia penală nr. 78 din 23 mai 2008, Curtea de Apel Bacău, secţia penală cauze minori şi familie, a admis apelul declarat de inculpat N.G. şi, în rejudecare, a redus cuantumul pedepselor aplicate acestuia astfel:
- de la 10 ani închisoare şi 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen., la 6 ani închisoare şi 3 interzicere a aceloraşi drepturi, pentru infracţiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) teza I, alin. (4) teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP);
- de la 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a lit. b) C. pen., la 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea aceloraşi drepturi pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (I) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP);
- de la 10 an închisoare şi 5 ani interzicerea a drepturilor prevăzute art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., la 6 ani închisoare şi 3 ani interzicere a aceloraşi drepturi pentru infracţiuni prevăzută de art. 7 alin. (l) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP);
În consecinţă s-a dispus ca inculpatul N.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen.
A fost admis, de asemenea, şi apelul inculpatei P.D.I., cu privire la modalitatea de executare a pedepsei şi la aplicarea pedepsei accesorii, făcându-se aplicarea art. 81 C. pen.
A fost respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă F.M.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel a reţinut că:
- în raport cu probele administrate, rezultă vinovăţia inculpatului, faptele acestuia realizând elementele constitutive ale infracţiunii revăzute în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, activitatea infracţională desfăşurată nu a fost rezultatul unei înţelegeri întâmplătoare, spontane, ea s-a desfăşurat în timp, în mod repetat, respectându-se, în principiu, aceeaşi modalitate de săvârşire a faptelor, iar grupul infracţional a fost organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată.
În ceea ce priveşte încadrarea juridică dată faptei de trafic de persoane, s-a reţinută că aceasta a fost corect stabilită de prima instanţă şi nu se impun schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de proxenetism, întrucât din probele administrate în cauză rezultă fără putinţă de tăgadă efectuarea de acte de constrângere în exercitarea faptelor şi, de altfel, nu există nicio dovadă certă că victimele şi, au dat acordul pentru practicarea prostituţiei.
Cu privire la cuantumul şi modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor, s-a reţinut că, raportate la persoana inculpatului N.G. care este adevărat, a mai cunoscut rigorile legii penale, fiind recidivist postxecutoriu, şi a avut o poziţie nesinceră şi necooperantă, dar şi la gravitatea faptelor pentru care este cercetat, pedepsele aplicate pentru o parte din infracţiunile săvârşite sunt exagerate cât priveşte cuantumul, şi nu conduc la atingerea scopului preventiv educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen., impunându-se aşadar, reducerea acestora, iar în ce o priveşte pe inculpata P.D.I., aplicarea art. 81 C. pen.
Cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei s-a reţinut că prima instanţă apreciat corect cuantumul daunelor morale acordate părţii civile, acest cu antum fiind direct proporţional cu vătămarea adusă drepturilor sale nepatrimoniale şi că nu se impune majorarea câtimii despăgubirilor civile acordate şi pentru a nu se ajunge la o îmbogăţire fără just temei prin acordarea unei sume exorbitante fără suport real.
Împotriva sus-menţionatei decizii au declarat, recurs în termen legal, inculpatul N.G. şi partea civilă F.M.
Partea civilă a solicitat, potrivit motivelor scrise de recurs majorarea daunelor, de la 10.000 Euro la 15 000 Euro, iar în latură penală a criticat Decizia pentru reducerea în mod nejustificat a pedepselor aplicate inculpatului N.G. şi schimbarea modalităţii de executare a pedepsei în privinţa inculpatei P.D.I.
La termenul fixat pentru judecarea recursurilor declarate în cauză au lipsit atât recurentul inculpat N.G. cât şi recurenta parte civilă F.M., a căror apărare a fost asigurată de apărători desemnaţi din oficiu.
Inculpatului N.G. nu şi-a motivat calea de atac a recursului în condiţiile art. 38510 alin. (2) C. proc. pen., iar apărătorul său a solicitat invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., reducerea pedepsei rezultante aplicate susţinând că aceasta este prea aspră.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţele au reţinut în mod corect, pe baza probelor administrate, faptele şi vinovăţia inculpatului şi au făcut o încadrare corespunzătoare în dispoziţiile legii penale.
În raport cu gradul ridicat de pericol social al faptelor, precum şi de datele ce caracterizează persoana inculpatului (recidivist), rezultă că instanţa de apel a făcut o justă şi corectă individualizare a pedepsei, dând eficienţă tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), astfel că nu se impune reducerea acesteia.
Recursul declarat de partea civilă F.M. este, de asemenea, nefondat, cât priveşte latura penală, pentru aceleaşi considerente care au fost expuse în examinarea recursului inculpatului, iar în ce priveşte latura civilă, deoarece cuantumul despăgubirilor acordate acesteia pentru repararea prejudiciul moral 10. 000 Euro, se învederează a fi îndestulător.
Faţă de considerentele ce precedă, avându-se în vedere şi faptul că, verificându-se Decizia atacată în raport cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existenţa altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursurile declarate în cauză să fi respinse, ca nefondate, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. (1) lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurentul inculpat N.G. şi de recurenta parte civilă F.M. împotriva deciziei penale nr. 78 din 23 mai 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat şi suma de 750 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părţi civile, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 550 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de câte 150 lei, vor fi avansate din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3824/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3861/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
