Răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie.
| Comentarii |
|
răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie, Reglementare în Noul Cod Civil, Condiţiile generale ale răspunderii civile, Proba condiţiilor răspunderii civile delictuale.
Reglementare.
Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie a unei persoane este reglementată în art. 1349 alin. (1)-(2) şi art. 1357-1371 noul cod civil De asemenea, sunt incidente şi dispoziţiile art. 1381-1395 noul Cod Civil, care stabilesc regulile aplicabile reparării prejudiciului cauzat în condiţiile răspunderii civile delictuale în toate cazurile şi ipotezele sale. De altfel, aceste texte legale instituie, în acelaşi timp şi implicit, principiul general al răspunderii pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă umană ilicită. In acest sens, este suficient să reţinem că art. 1357 noul Cod Civil dispune: „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”. De asemenea, art. 1349 alin. (l)-(2) prevede în sinteză că cel care, având discernământ, încalcă îndatorirea de a respecta legea sau obiceiul locului şi de a nu aduce atingere prin conduita sa drepturilor şi intereselor legitime ale altor persoane răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Condiţiile generale ale răspunderii civile.
Din analiza textelor legale reproduse mai sus şi a celor redate în sinteză se ajunge la constatarea că angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie, mai mult, a întregii răspunderi delictuale presupune existenţa cumulată a patru condiţii sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile. Toate aceste condiţii erau necesare şi sub imperiul dispoziţiilor art. 998-999 ale vechiului Cod civil
Subliniem împrejurarea că aceste patru condiţii sunt, în acelaşi timp, condiţiile generale ale răspunderii delictuale şi chiar ale răspunderii contractuale. Astfel, trebuie să fie întrunite cel puţin unele dintre ele în toate ipotezele şi cazurile de răspundere civilă delictuală. Este în afară de orice discuţie că două dintre ele sunt întotdeauna obligatorii pentru toate situaţiile în care este vorba de angajarea răspunderii civile reparatorii; acestea sunt prejudiciul şi raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită a omului sau alt fapt juridic şi acel prejudiciu suferit injust de persoana căreia legea îi dă dreptul la reparaţie.
Proba condiţiilor răspunderii civile delictuale.
Victima prejudiciată care îl cheamă în judecată pe autorul faptei prejudiciabile sau, după caz, pe persoana răspunzătoare, fiind reclamant în proces, conform principiului actori incubit probatio (reclamantului îi incumbă sarcina probei), pentru admiterea acţiunii sale, este ţinută să facă dovada celor patru condiţii ale răspunderii delictuale.
Dovada acestor condiţii se poate face prin orice mijloc de probă reglementat de lege, inclusiv cu martori şi prezumţii simple. Datorită caracterului lor obiectiv, material, primele trei condiţii sunt relativ uşor de dovedit. Unele dificultăţi pot apărea în legătură cu proba vinovăţiei, atunci când îmbracă forma neglijenţei sau imprudenţei; în acest caz, prezumţiile simple sunt de mare importanţă şi utilitate practică.
