ICCJ. Decizia nr. 2631/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 413 din 22 martie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a dispus:
1. în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat inculpatul G.M.R. sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzută de art. 2151alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
în baza art. 25 - art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat inculpatul G.M.R. la un an închisoare.
în baza art. 40 din Legea nr. 81/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu art. 31 alin. (2) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la un an închisoare.
în baza art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare.
Potrivit art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 25 C. pen., raportat la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare.
Conform art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durata de 2 ani, consecutiv executării pedepsei principale.
Potrivit art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
S-a făcut aplicația art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus arestarea preventivă de la 25 martie 2000 la 14 noiembrie 2001.
2. în baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe inculpata C.M.D. la un an închisoare.
în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu art. 31 alin. (2) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat aceeași inculpată la un an închisoare.
în baza art. 26, raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat aceeași inculpată la 2 ani și 6 luni închisoare.
Conform art. 65 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de doi ani după executarea pedepsei principale.
Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
S-a făcut aplicația art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
3. în baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe inculpatul S.G.D. la 6 luni închisoare.
în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu art. 31 alin. (2) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la 8 luni închisoare.
în baza art. 26, raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la 8 luni închisoare.
în baza art. 14 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare.
Conform art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
Potrivit art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicația art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
4. în baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe inculpatul K.S. la 6 luni închisoare.
în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu art. 31 alin. (2) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la 8 luni închisoare.
în baza art. 26, raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la 8 luni închisoare.
în baza art. 14 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare.
Conform art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
Potrivit art. 33 lit. a), art. 34 lit. a) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicația art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
5. în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu art. 31 alin. (2) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe inculpatul N.M.L. la 8 luni închisoare.
în baza art. 26, raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare.
Conform art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani, consecutiv executării pedepsei principale.
în baza art. 14 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare.
Conform art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani, consecutiv executării pedepsei principale.
Potrivit art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen., s-au contopit pedepsele mai sus aplicate inculpatului urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
S-a făcut aplicația art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza dispozițiilor art. 14 - art. 346 C. proc. pen., cu referire la art. 998 - art. 999 C. civ., a obligat pe inculpații G.M.R., C.M.D., S.G.D., K.S. și N.M.L., în solidar la 814.620.612 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F., reprezentând prejudiciul produs bugetului de stat la care se adaugă: majorările și penalitățile de întârziere potrivit O.G. nr. 11/1996, privind executarea creanțelor bugetare calculate de la data când obligația a devenit scadentă și până la 31 decembrie 2002; dobânzile și penalitățile de întârziere potrivit O.G. nr. 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, calculate de la 1 ianuarie 2003 până la 31 decembrie 2003; dobânzile și penalitățile de întârziere conform art. 108 C. proc. fisc., calculate de la 1 ianuarie 2004 până la executarea integrală a plății.
Conform art. 163 C. proc. pen., s-a menținut sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile și imobile în vederea reparării pagubei prin comiterea infracțiunilor.
S-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă SC E.S.P.I. SRL.
în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpații la plata cheltuielile judiciare către stat, după cum urmează: G.M.R. la 13 milioane lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat; C.M.D., S.G.D., K.S. și N.M.L. la câte 3 milioane lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile avocat oficiu în cuantum de câte 400.000 lei s-au avansat din fondul Ministerului Justiției.
S-a reținut că prin actul adițional autentificat, la 9 noiembrie 1998, inculpatul G.M.R. și martora B.D.C., soția învinuitului B.I., au devenit asociați la SC E.S.P.I. SRL Zalău firmă ce avea ca obiect de activitate și organizarea și desfășurarea de jocuri de noroc tip Bingo. Prin același act adițional în calitate de administrator al societății fusese numit inculpatul K.S. SC E.S.P.I. SRL Zalău a fost autorizată pentru a desfășura jocuri de noroc de către Ministerul Finanțelor - C.C.A.A.J.N. prin emiterea licenței seria B nr. 0000736 din 27 noiembrie 1998. Conform regulamentului de funcționare a jocului Bingo depus la Comisia Centrală în vederea avizării, procentul total de premiere a fost stabilit la 65 % din valoarea încasărilor, procent maxim prevăzut de altfel și de art. 3 din Legea nr. 109/1998. Acest procent a fost defalcat de către organizatori astfel: 5 % premiu de linie, 50 % premiu Bingo acumulat și 5 % fond de rezervă din care se acordă premiile speciale. După cum a rezultat din actul de constatare încheiat de către organele financiare pe întreaga perioadă de funcționare, societatea nu a solicitat comisiei din cadrul Ministerului Finanțelor modificarea regulamentului de funcționare în conformitate cu art. 66 din H.G. nr. 130/1997 pentru aprobarea regulamentului cadru privind autorizarea, organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Cu toate acestea societatea a practicat încă de la primul joc din 4 decembrie 1998 un procent de constituire a fondurilor de premiere de 80 % din valoarea încasărilor, fondul de rezervă ajungând până la 22 % față de 5 % cât era prevăzută în regulamentul de funcționare.
Activitatea desfășurată de către SC E.S.P.I. SRL Zalău a fost coordonată și condusă în fapt de către inculpatul G.M.R., inculpatul K.S. fiind administrator al societății efectuând și operațiuni pe calculator. Inculpații S.G.D. și inculpatul N.M.L. erau angajați la firmă în calitate de operatori de calculator, iar inculpata C.M.D. în calitate de casieră.
Activitatea de bingo s-a desfășurat în fostul cinematograf din Zalău unde erau amenajate un birou și sala propriu zisă în care se afla pupitrul de comandă pe care să găsea calculatorul central legat de instalația de bingo monitoare și panoul de afișaj.
Potrivit normelor metodologice de aplicare a H.G. nr. 130/1997 și H.G. nr. 251/1999 pentru organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc tip Bingo s-a achiziționat și instalat un program de calculator produs de o societate autorizată de Ministerul Finanțelor, program ce a fost avizat de C.C.A.A.J.N. Operațiile pe care le executa programul erau: introducerea în joc a cartoanelor pentru jocul de bingo, calculul premiilor obișnuite specifice jocului de bingo, introducerea premiilor speciale, stabilirea procentelor premiilor care, în accepțiunea programului nu pot fi mai mici de 65 % sau mai mari de 80 % potrivit H.G. nr. 251/1999, listarea fiecărui joc, centralizarea datelor zilnice și salvarea fișierului istoric. Prin construcție programul nu putea fi modificat sau copiat de către utilizator.
întreaga activitate infracțională a constat în majorarea fictivă prin intervenția manuală în programul calculatorului a fondului de rezervă din care acordă premiile speciale și de înregistrarea în listingurile calculatorului în documentele primare și apoi în documentele contabile a unor sume cu titlu de premii speciale "bonus" care în realitate nu au fost acordate jucătorilor reprezentând o încărcare nejustificată a cheltuielilor societății. Potrivit normelor legale la primul joc și numai o singură dată se permitea constituirea unui fond de rezervă prin depunerea unei sume de bani în numerar la casieria unității de către asociați. Această sumă trebuia să fie prevăzută în regulamentul de funcționare și aprobat de către C.C.A.A.J.N. din cadrul Ministerului Finanțelor, sumă ce nu a fost prevăzută în regulamentul de funcționare la SC E.S.P.I. SRL Zalău.
Pe întreaga perioadă de desfășurare a jocului bingo, respectiv decembrie 1998 - noiembrie 1999, din dispoziția inculpatului G.M.R. inculpații K.S., S.G.D. și N.M.L., operatori pe calculator, în repetate rânduri prin modalitatea refacerii manuale a fișierului istoric constând în introducerea unor date nereale, au majorat fictiv fondul de rezervă cu suma de 630.000.000 lei. Introducerea acestor valori fictive a avut drept scop acordarea premiilor speciale peste limita fondului de rezervă constituit periodic, deci fără a se depune efectiv sumele în casieria societății cunoscându-se faptul că premiile speciale se putea acorda numai din fondul de rezervă constituit. Astfel, deși suma de 630.000.000 lei este evidențiată în listinguri ca majorare a fondului de rezervă ea nu a fost depusă în casierie, neexistând documente în acest sens.
Operarea în calculator a premiilor speciale tip "bonus" ca fiind acordate se făcea de către inculpații K.S., S.G.D. și N.M.L. din dispoziția inculpatului G.M.R. în fiecare zi la jocurile stabilite de către acesta din urmă valoarea fiind cuprinsă între 500.000 lei și 2.000.000 lei. La închiderea unui joc în care se opera și premiul special "bonus" programul calculatorului înregistra că acesta intra în posesia câștigătorului de premiu bingo al jocului respectiv. Premiile tip bonus existau doar în programul calculatorului și nu erau afișate pe panourile din sală sau anunțate în sală astfel că jucătorii nu aveau cunoștință despre aceste premii care în fapt nu erau acordate. Din declarațiile inculpaților și a martorilor a reieșit că pentru ca jucătorii să nu ia cunoștință de valoarea fondului de rezervă din dispoziția inculpatului G.M.R., inculpatul S.G.D. a întrerupt iluminatul de la panoul de afișaj al fondului de rezervă, câștigătorul premiului bingo neavând cunoștință că trebuie să primească și premiul special bonus, ridica în realitate doar premiul bingo. La închiderea unei zile de lucru după ultimul joc se centralizau datele zilnice și se listau pe imprimanta calculatorului. Confirmarea datelor din listingul respectiv se făcea prin semnarea acestuia de către operatorul de calculator respectiv de către coinculpații K.S., S.G.D. și N.M.L., precum și de casiera de serviciu din sală care întocmea un monetar în care consemna suma totală de bani rămasă după închiderea zilei de lucru și în care de fapt era cuprinsă și suma provenită din neacordarea premiilor speciale tip bonus. Toată suma era predată la casieria centrală unde de regulă era preluată de către inculpatul G.M.R. și uneori de către inculpații K.S., S.G.D. și C.M.D.
După cum a rezultat din probele administrate inculpata C.M.D. primea o sumă mai mare decât cea trecută în situația încasărilor zilnice la rubrica total încasări, întocmind însă chitanța doar pentru suma înscrisă la această rubrică.
întreaga sumă primită în fapt de către inculpata C.M.D. ori de către unui dintre ceilalți inculpați era predată inculpatului G.M.R. care, după ce își însușea suma reprezentând premiile bonus, neacordate în fapt, depunea diferența în casa de bani a firmei pentru a fi utilizată în vederea desfășurării ulterioare a jocurilor. Nefiind acordate dar înregistrate în evidența primară și contabilă premiile tip bonus în valoare de 2.074.000.000 lei reprezintă o majorare nejustificată a cheltuielilor societății având drept consecință diminuarea profitului impozabil și implicit al impozitului pe profit datorat de către societate bugetului de stat cu suma de 788.120.000 lei.
Astfel, prejudiciul infracțional cauzat statului român s-a reținut că este format din această sumă la care se adaugă 26.500.612 lei reprezentând impozitul pe profit sustras de la plată prin înregistrarea pe cheltuieli a operațiunii de achiziționare a unui autoturism Dacia rezultând suma de 814.620.612 lei.
Referitor la infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 2151alin. (2) C. pen., în formă continuată, pusă în discuție prin extinderea procesului penal de către reprezentantul Ministerului Public față de inculpatul G.M.R., prin punerea în mișcare a acțiunii penale sub acest aspect tribunalul a constatat că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni întrucât inculpatul nu a avut calitatea de funcționar sau alt salariat al firmei SC E.S.P.I. SRL Zalău neputând fi subiect activ al infracțiunii de delapidare. Aceasta nu a urmărit să delapideze în variantele însușirii, traficării ori folosirii pentru sine sau pentru alții sumele de bani obținute prin evaziune fiscală. Majorarea fictivă a cheltuielilor societății a avut drept consecință imediată diminuarea obligațiilor fiscale.
Pentru aceste considerente tribunalul a apreciat incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și în consecință l-a achitat pe inculpat pentru infracțiunea de delapidare cu consecințe grave, în formă continuată.
Tribunalul a mai constatat că prevederile Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale incluzând art. 13 și 14 al acestei norme legale au fost modificate prin Legea nr. 161/2003 prezentând un alt regim sancționator.
în drept, s-a reținut că fapta inculpatului G.M.R. care, în perioada decembrie 1998 - noiembrie 1999, a determinat angajații societății să introducă date nereale în evidența calculatorului și apoi să întocmească documentele primare și chitanțele cu datele nereale privind acordarea premiilor bonus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25, 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta aceluiași inculpat care în aceeași perioadă a determinat întocmirea de către angajații firmei a documentelor primare cu date nereale și efectuarea de înregistrări inexacte în contabilitatea firmei reprezentând înregistrarea unor cheltuieli cu premiile bonus nejustificate având consecință denaturarea veniturilor și rezultatelor financiare ale firmei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu art. 31 alin. (2) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta aceluiași inculpat care în calitate de asociat al SC E.S.P.I. SRL Zalău în aceeași perioadă prin manoperele mai sus arătate a înregistrat în contabilitatea societății cheltuielile cu premiile bonus, care nu au avut la bază operațiuni reale cu consecința sustragerii de la plata impozitului pe profit întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta aceluiași inculpat care în perioada mai sus arătată a determinat angajații societății să înregistreze în memoria calculatorului alimentări fictive ale fondului de rezervă și acordarea nereală a premiilor bonus alterând în acest fel memoria aparatului de stocare a datelor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 25, raportat la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate aflate în concurs real.
Fapta coinculpaților K.S. și S.G.D. care, în perioada decembrie 1998 - noiembrie 1999, au completat și semnat situația încasărilor zilnice cu date nereale privind acordarea premiilor bonus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta inculpaților K.S., S.G.D. și N.M.L. care, în perioada de mai sus, prin introducerea unor date nereale în memoria calculatorului privind acordarea premiilor bonus reflectate în listingurile zilnice au determinat înregistrări inexacte în evidența contabilă SC E.S.P.I. SRL Zalău având drept consecință denaturarea cheltuielilor veniturilor și rezultatelor financiare ale societății întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu art. 31 alin. (2) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta acelorași inculpați care au determinat evidențierea în actele contabile a unor cheltuieli cu premiile bonus care nu au avut la bază operațiuni reale ajutând în acest fel inculpatul G.M.R. în calitate de asociat al SC E.S.P.I. SRL să se sustragă de la plata impozitului pe profit către bugetul statului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta acelorași inculpați care, în perioada decembrie 1998 - noiembrie 1999, în calitate de operator calculator prin introducerea unor date nereale privind majorarea fondului de rezervă și acordarea premiilor bonus au alterat memoria calculatorului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 87/1994, cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), săvârșite în concurs real.
Fapta inculpatei C.M.D. care în calitate de casier la SC E.S.P.I. SRL Zalău, în perioada ianuarie 1999 - noiembrie 1999, a întocmit chitanțe în care consemna că a încasat sume mai mici decât cele pe care le primea în realitate de la casieria din sală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta aceleiași inculpate care în aceeași perioadă a întocmit cu date nereale chitanțele de încasare a sumelor reprezentând documente primare determinând înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu premiile bonus neefectuate în realitate, cu consecința denaturării veniturilor și rezultatelor financiare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu art. 31 alin. (2) și art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta aceleiași inculpate care prin manoperele mai sus evidențiate a generat neînregistrarea în evidența contabilă a tuturor veniturilor realizate de societate ajutându-l astfel pe inculpatul G.M.R. să se sustragă de la plata impozitului pe profit datorat statului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziunea fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), săvârșite în concurs real.
Dat fiind faptul că Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale a suferit modificări prin Legea nr. 161/2003, în sensul că prezintă un alt cuantum al regimului sancționator, în cauză tribunalul a făcut aplicația prevederilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), referitor la infracțiunile prevăzute în art. 13 din Legea nr. 87/1994 și respectiv art. 14 alin. (1) din Legea nr. 87/1994.
La individualizarea judiciară a sancțiunilor penale s-a avut în vedere criteriile generale statuate în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv limitele de pedeapsă fixate în norma penală de incriminare, gradul de pericol social al faptelor penale săvârșite, obiectivat în modalitatea de operare, precum și circumstanțele personale și atitudinea procesuală a inculpaților. Inculpatul G.M.R. este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat prin sentința penală nr. 575 din 22 iulie 1998 a Judecătoriei Zalău, definitivă prin decizia penală nr. 310 din 25 martie 1999 a Curții de Apel Cluj la o pedeapsă rezultantă de 4 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen. și art. 321 alin. (2) C. pen., iar inculpatul N.M.L. a fost condamnat prin sentința penală nr. 173 din 12 martie 1997 a Judecătoriei Zalău, la pedeapsa amenzii, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, ceilalți trei coinculpați nefiind cunoscuți cu antecedente penale.
împotriva sentinței penale nr. 413 din 22 martie 2004 au declarat apel inculpații G.M.R., S.G.D., K.S. și C.M.D. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia penală nr. 524 din 12 iulie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a dispus:
A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul G.M.R. împotriva sentinței penale nr. 413 din 22 martie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.
A admis apelurile declarate de inculpații S.G.D. și K.S. și apelul peste termen al inculpatei C.M.D. împotriva aceleiași sentințe penale.
A desființat în parte sentința penală și rejudecând în fond:
A înlăturat aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pentru acești inculpați.
în baza art. 861_i art. 862C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor pe câte un termen de încercare de câte 5 ani.
în baza art. 863alin. (1) lit. a) C. pen., a obligat pe fiecare inculpat să se prezinte la organele de poliție în raza căruia domiciliază în prima săptămână a fiecărei luni din fiecare trimestru.
A pus în vedere inculpaților măsura de supraveghere conform art. 863alin. (1) lit. b) - d) C. pen.
A atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 86 C. pen.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
A obligat pe inculpatul G.M.R. la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a motivat că faptele reținute în sarcina inculpaților au fost corect stabilite, încadrarea lor juridică a fost corespunzătoare, iar cuantumul pedepselor a fost bine stabilit.
Numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor, Curtea de Apel a considerat că se impune aplicarea art. 861C. pen., pentru inculpații S.G.D., K.S. și C.M.D., astfel că a admis apelurile celor trei inculpați, sub acest aspect, înlăturând dispoziția referitoare la executarea pedepselor prin privare de libertate.
împotriva ultimei hotărâri au declarat recurs inculpații:
- G.M.R. invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 14 și 171 C. proc. pen., cerând reducerea pedepsei, datorită stării precare a sănătății și computarea din durata pedepsei a perioadei executate în altă cauză de la 15 ianuarie 2000 la 13 martie 2000, având în vedere că faptele sunt concurente.
- C.M.D., invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 18, cerând achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât nu a avut nici-o înțelegere prealabilă cu ceilalți inculpați și nu a cunoscut manoperele lor dolosive.
- K.S. și S.G.D., care au invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 18, 17, 171 _i 14 C. proc. pen., cerând în principal achitarea lor pentru lipsa intenției, iar în subsidiar, schimbarea încadrării juridice a faptelor de evaziune fiscală în infracțiunea de înșelăciune în dauna jucătorilor și reducerea pedepselor. S-a susținut că profitul ilicit nu poate fi supus impozitării.
Criticile aduse hotărârii nu sunt întemeiate.
Atât instanța de fond, cât și cea de recurs au analizat temeinic probele dosarului, au stabilit judicios situația de fapt și vinovăția inculpaților.
Inculpații nu au înșelat jucătorii, pentru că aceștia nu cunoșteau că aveau dreptul la premiile "bonus", ci au comis evaziune fiscală prin majorarea fictivă a cheltuielilor și diminuarea corespunzătoare a obligațiilor fiscale către stat.
Atât subiectiv, cât și obiectiv, inculpații nu au indus în eroare jucătorii, ci au eludat obligațiile către stat, alterând memoria calculatorului și falsificând documentele primare ca și evidența contabilă, cu consecința majorării fictive a cheltuielilor societății.
Câștigătorii premiilor nu erau consemnați în evidențele unității și nu semnau de primirea sumelor încasate.
Inculpata C.M.D. este verișoară primară cu inculpatul G.M.R., ea a cunoscut foarte bine activitatea ilicită desfășurată de toți participanții la infracțiunile de evaziune fiscală și a contribuit la înregistrarea în evidența primară și cea contabilă a premiilor tip "bonus" în valoare de 2.074.000.000 lei, sumă cu care s-au majorat fictiv cheltuielile societății și drept urmare s-a diminuat profitul impozabil și implicit impozitul pe profit datorat bugetului de stat, de 814.620.612 lei.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că toți inculpații au cunoscut faptul că premiile "bonus" nu se acordă jucătorilor. Expertiza judiciar contabilă efectuată în cauză evidențiază cu detalii toate operațiile fictive financiar contabile.
Pedepsele aplicate inculpaților au fost bine individualizate, iar prin hotărârea curții de apel s-a schimbat modalitatea lor de executare pentru inculpații C.M.D., S.G.D. și K.S., făcându-se aplicarea art. 861C. pen. Cererea privind deducerea perioadei executate de inculpatul G.M.R. dintr-o pedeapsă aplicată într-o altă cauză nu poate fi admisă, atâta timp cât nu s-a solicitat și contopirea pedepselor.
Recursurile urmează însă a fi admise pentru alte motive care vor fi luate în considerare din oficiu, conform art. 3859C. proc. pen., extinzându-se efectele lor și asupra inculpatului N.M.L., în temeiul art. 3857C. proc. pen.
Instanțele au reținut greșit atât infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cât și infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, deși din compararea textelor de lege se constată că infracțiunea de fals, fie prin alterarea unui înscris, fie prin omisiune este parte componentă a laturii obiective a infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994.
Inculpații au fost trimiși în judecată, printre altele și condamnați pentru că s-au sustras de la plata impozitului pe profit, datorat bugetului de stat, prin aceea că nu au înregistrat în evidența primară și în actele contabile venituri realizate prin neplata premiilor "bonus".
Potrivit art. 13 din Legea nr. 87/1994 constituie infracțiune fapta de a nu evidenția în întregime sau în parte, în actele contabile sau în alte documente legale, veniturile realizate, or de a înregistra cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, dacă au avut ca urmare diminuarea impozitului datorat statului.
Art. 40 din Legea nr. 82/1991 prevede că efectuarea cu știință de înregistrări inexacte, precum și omisiunea cu știință a înregistrărilor în contabilitate având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum și a elementelor de activ și de pasiv ce se reflectă în bilanț, constituie infracțiunea de fals intelectual.
în raport de conținutul celor două infracțiuni, faptele comise de inculpați, încriminate în art. 40 din Legea nr. 82/1991, sunt cuprinse în infracțiunea complexă de evaziune fiscală prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994. Așadar, Curtea urmează a casa parțial atât sentința cât și decizia, numai cu privire la încadrarea juridică a infracțiunii de evaziune fiscală.
Conform art. 334 C. proc. pen., se va schimba încadrarea juridică din două infracțiuni, într-o singură infracțiune prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), text în baza căruia vor fi condamnați inculpații K.S., S.G.D., C.M.D. și N.M.L., în calitate de complici, iar inculpatul G.M.R., în calitate de autor, menținându-se cuantumul pedepselor și modalitatea lor de executare, astfel cum au fost stabilite de primele instanțe.
Ca efect al extinderii recursurilor și cu privire la inculpatul N.M.L., urmează ca și modalitatea de executare a pedepsei aplicate acestui inculpat, să-i fie schimbată, prin aplicarea art. 861C. pen.
Celelalte dispoziții ale hotărârilor au fost menținute.
← ICCJ. Decizia nr. 2740/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2722/2005. Penal → |
---|