ICCJ. Decizia nr. 7017/2005. Penal

Decizii penale ICCJ 2005

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 7017/2005

Dosar nr. 1205/2003

Şedinţa publică din 13 decembrie 2005

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 38 din 7 martie 2002 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti s-a dispus următoarele:

Condamnarea inculpaţilor:

Civ. T.R. zis R., la:

- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere, pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);

- 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) – b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) În baza art. 33 lit. a) C. pen., şi art. 34 lit. b) C. pen., şi a art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. A fost dedusă durata reţinerii şi arestul preventiv începând cu 5 mai 1995 şi până la 19 iunie 1996, inclusiv.

S-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata de 6 (şase) ani ce constituie termen de încercare cu respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- se va prezenta în prima zi lucrătoare a fiecărei luni la Poliţia oraşului Darabani, judeţul Botoşani;

- la acelaşi organ de poliţie va anunţa în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi schimbarea locului de muncă;

- la cererea organului de poliţie va comunica orice informaţii solicitate pentru a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

I s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

2. Civ. M.G., la:

- 4 ani închisoare, pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);

- 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., şi art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I-a fost dedusă durata reţinerii începând cu 8 mai 1005 şi în continuare arestul preventiv până la 19 iunie 1996, inclusiv.

3. Civ. O.M., la:

- 4 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);

- 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., şi art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I-a fost dedusă durata reţinerii şi arestul preventiv, începând cu 8 mai 1995 şi până la 19 iunie 1996, inclusiv.

4. Civ. B.R.D., la:

- 4 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

5. Civ. C.C., la:

- 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)

În baza art. 33 lit. b) C. pen., raportat la art. 33 lit. a) C. pen., şi art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I s-a dedus durata reţinerii şi arestul preventiv începând cu 8 iunie 1995 şi până la 19 iunie 1996, inclusiv.

6. Civ. D.B.N. zis B., la:

- 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I s-a dedus arestul preventiv de la 16 mai 1995 la 19 iunie 1996, inclusiv.

7. Civ. T.E. zis S., la:

- 5 ani închisoare, pentru asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);

- 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., şi art. 35 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

I s-au interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I s-a dedus arestul preventiv de la 25 iunie 1995 la 19 iunie 1996, inclusiv.

8. Civ. S.L.G. zis G.A., la:

- un an închisoare, pentru săvârşirea de fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I-a fost dedusă durata reţinerii şi arestul preventiv începând cu 29 iunie 1995 şi până la 19 iunie 1996, inclusiv.

9. Civ. P.I.D. zis D. sau J., la:

- 2 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);

- 2 ani închisoare şi un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., şi art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I s-a dedus arestul preventiv începând cu 25 iunie 1995 şi până la 19 iunie 1996, inclusiv.

10. Civ. M.C., la:

- 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP);

- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I s-a dedus arestul preventiv începând cu 9 octombrie 1995 şi până la 19 iunie 1996, inclusiv.

11. Plut. maj. rez. G.V. zis V., la:

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere, pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);

- 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP);

- 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., şi art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I s-a dedus perioada de la 28 iunie 1995 şi până la 19 iunie 1996, inclusiv.

12. Col. rez. HG, la:

- 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., şi art. 35 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I s-a dedus perioada arestului preventiv de la 19 iulie 1995 la 7 august 1995, inclusiv.

13. Civ. C.I.C. zis B., la:

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere, pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen.;

- 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceeaşi infracţiune prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);

- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP);

- 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., şi art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.

I-au fost interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) I s-a dedus durata reţinerii din 5 iulie 1995 şi, în continuare, arestul preventiv până la 16 ianuarie 1996, inclusiv.

14. Lt. col. D.M., zis M. la:

- 5 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

I-auz fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

15. Plut. rez. B.C. la:

- 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.;

- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. I s-a dedus din pedeapsă arestul preventiv de la 28 iunie 1995 la 19 iunie 1996.I-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

16. Plut. rez. M.I., la:

- un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. I s-a dedus arestul preventiv începând cu 28 iunie 1995 şi până l 19 iunie 1996.I s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

I s-a interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

17. Plut. rez. I.C.M., la:

- 4 ani închisoare, pentru asociere, pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen.;

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);

- 9 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., I-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

1. - s-a dedus arestul preventiv începând cu 20 iunie 1995 şi până la 19 iulie 1996 achitarea în baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 30/1978 a inculpaţilor civili T.R., M.G., O.M., B.R.D., T.E., S.L.G., P.I.D., col. rez. HG, lt. col. D.M. şi plut. rez. I.C.M., ori pentru complicitate la această infracţiune, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 a inculpaţilor plut. maj. rez. G.V. şi civ. C.I.C.

2. Pe baza probelor administrate, s-a stabilit că inculpatul T.R., în perioada octombrie 1994 – 1 mai 1995, a introdus în ţară ilegal cantitatea totală de 783 baxuri de ţigări străine, diverse mărci, sustrăgându-se de la plata taxelor vamale datorate statului în sumă de 21.614.328 lei (sumă calculată la data constatării), ţigări pe care le-a depozitat şi vândut în România în numele firmei sale, fără a evidenţia în contabilitatea acesteia operaţiunile comerciale efectuate, prin aceasta eludând plata impozitelor, taxelor şi contribuţiile legale.

La această activitate infracţională s-au asociat, de la început sau pe parcursul desfăşurării ei şi inculpaţii M.I.P., B.R.D., O.M., D.N. B.D., P.I.D., M.C., HG, I.I.C., precum şi numiţii Ţ.V., P.V., C.D., C.E.

Astfel, în toamna anului 1994, inculpatul T.R., prin intermediul inculpatului T.E., a făcut cunoştinţă cu inculpatul HG, fost colonel de poliţie la I.P.J. Suceava.

Acesta avea depozitate în garajul locuinţei sale 200 baxuri cu ţigări Monte Carlo, aparţinând cetăţenilor ucrainieni Ţ.V. şi P.V.

În locuinţă inculpatul HG, inculpatul T.R. i-a cunoscut pe cei doi cetăţeni ucrainieni, din discuţiile cu aceştia aflând despre posibilităţile, modalităţile şi avantajele aducerii şi valorificării în România prin contrabandă de ţigări străine.

Întrevăzând obţinerea unor câştiguri mari şi rapide, T.R. s-a hotărât să se asocieze cu cetăţenii ucrainieni pentru a participa în nume propriu la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de contrabandă cu ţigări.

Astfel, aşa cum rezultă din declaraţiile vamale de intrare în Ucraina ale inculpatului T.R., precum şi din ştampilele aplicate la vamă pe paşapoartele sale, acesta, începând cu luna septembrie 1994, având asupra sa valută, s-a deplasat de mai multe ori în Ucraina pentru a cumpăra ţigări străine.

Prin intermediul lui Ţ.V. şi P.V., inculpatul T.R. a cunoscut pe inculpatul M.I.P. (consătean cu Ţ.V.), pe C.D., precum şi pe alţi cetăţeni ucrainieni rămaşi neidentificaţi (V., V., V.), toţi aceştia fiind implicaţi în contrabanda cu ţigări între Ucraina şi România.

Prin intermediul său împreună cu aceştia, inculpatul T.R. a cumpărat mai multe cantităţi de ţigări străine de diverse mărci, care au fost depozitate la domiciliul inculpatului M.I.P. sau Ţ.V., aceştia locuind într-o localitate între Cernăuţi – Ostriţa.

De comun acord cu C.D., Ţ.V. şi M.I.P., inculpatul T.R. a acceptat ca inculpatul B.R.D. să adere la grupul lor.

Acest lucru s-a datorat faptului că inculpatul B.R.D. era prieten de familie cu L.I., patronul SC P.C. SRL, care avea în dotarea societăţii un depozit gol de mărfuri pe care inculpaţii urmau să-l folosească.

Cumpărarea ţigărilor se făcea de către inculpatul T.R. sau de către ceilalţi cetăţeni ucrainieni, în funcţie şi de măsura solicitărilor beneficiarilor din România.

Întrucât introducerea ţigărilor în România fără forme legale şi fără plata taxelor vamale nu se putea face decât prin mituirea unui vameş sau poliţist din Vama Siret, pentru „a livra" la timp marfa, trecerea prin vama română era „asigurată" de oricare dintre membrii grupului de contrabandişti, care avea „legătură" cu vreunul dintre vameşii sau lucrătorii de poliţie din tura în care se intenţiona introducerea ţigărilor în România, indiferent cui aparţineau acestea. De obicei, în Vama Siret, când erau vameşi sau poliţişti „cunoscuţi", se intra cu mai multe (2-6 microbuze) încărcate cu ţigări, aparţinând unor persoane diferite.

Printre vameşii şi lucrătorii de poliţie din Vama Siret cu care au „lucrat" membrii grupului inculpatului T.R. au fost inculpatul I.C.M. (ginerele şefului Vămii Siret), inculpatul plut. maj. G.V., inculpatul (vameş) C.I.C., vameş S.M. (decedat).

După organizarea activităţii inculpaţii T.R., B.R.D., M.I.P. şi numiţii Ţ.V. şi P.V. au început să facă transporturi cu ţigări spre România.

Între timp, inculpatul T.R. îşi înfiinţase societăţile comerciale R. SRL şi J.P. SRL în contabilitatea cărora până la data arestării sale nu a înregistrat nici o operaţiune comercială.

În luna decembrie 1994, inculpaţii T.R. şi B.R.D. s-au deplasat în două rânduri pentru a prelua şi introduce în România ţigări.

De ambele dăţi, declaraţiile vamale de tranzit au fost întocmite pe numele lui C.D., astfel încât să nu se plătească în Ucraina taxe vamale. De asemenea, transportul a fost efectuat cu microbuze închiriate de la Cernăuţi.

1. Primul transport a fost de 200 baxuri ţigări Hollywood cumpărate din banii inculpaţilor T.R., B.R.D., Ţ.V. şi C.D. Aceste ţigări au fost introduse în România fără plata taxelor vamale, cu ajutorul inculpatului plut. maj. G.V., care a pretins de la inculpatul B.R.D. suma de 3.500 dolari S.U.A. pentru a lăsa să treacă prin vamă, necontrolat şi fără îndeplinirea vreunei formalităţi vamale, microbuzul încărcat cu ţigări şi persoanele care însoţeau transportul.

În acelaşi timp, pentru a se asigura că faptele sale nu vor fi descoperite, inculpatul plut. maj. G.V. s-a oferit să „escorteze", cu maşina proprietate personală marca Volkswagen de culoare albastră, pe inculpaţi şi microbuzul cu ţigări până la locul de depozitare al acestora, care era grajdul locuinţei din comuna Dersca a numitului C.D.

După îndeplinirea misiunii, inculpatul G.V. a primit de la inculpatul T.R., prin intermediul inculpatului B.R.D., din greşeală, 3.600 dolari S.U.A.

La efectuarea calculelor privind cheltuielile, inculpatul T.R., dându-şi seama că i-as dat din eroare 100 dolari S.U.A. în plus, l-a trimis la Siret pe inculpatul B.R.D. pentru a-i cere de la inculpatul G.V., acesta restituind cei 100 dolari S.U.A. fără a face vreo discuţie.

Aceste ţigări au fost vândute de inculpatul T.R., conform propriei declaraţii făcute cu ocazia confruntării cu inculpatul M.I.P., numitului P.V. din Bucureşti, fără a întocmi forme legale şi fără a evidenţia acest lucru în contabilitatea firmei sale.

Identificarea inculpatului G.V. ca fiind lucrătorul de poliţie din Vama Siret care a pretins şi primit cei 3.500 dolari S.U.A. în scopurile arătate mai sus s-a făcut pe baza recunoaşterii acestuia din grup de către inculpatul B.R.D., în prezenţa avocatului.

Cu ocazia confruntării care s-a făcut între inculpatul B.R.D. şi inculpatul G.V., inculpatul B.R.D., pe lângă celelalte aspecte menţionate în declaraţiile anterioare, a precizat că cei 100 dolari S.U.A. daţi în plus inculpatului G.V. au fost recuperaţi de la acesta în cursul aceleiaşi nopţi, când s-a întors cu microbuzul la vamă, pentru că acesta trebuia să părăsească România în aceeaşi tură.

Acest aspect are relevanţă nu numai în cazul faptelor comise de inculpatul G.V., ci pentru întreaga cauză, constituind un mod de operare stabilit de inculpaţi pentru a nu li se descoperi faptele.

Valoarea obligaţiilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a 200 baxuri de ţigări străine a fost calculată de către Ministerul Finanţelor la data descoperirii faptelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 5.890.560 lei.

2. Cel de-al doilea transport efectuat în luna decembrie 1994 de către inculpaţii T.R. şi B.R.D. a fost de 70 baxuri de ţigări Hollywood cumpărate din banii celor doi inculpaţi şi ai lui Ţ.V. zis V. (neidentificat până în prezent, la fel ca şi P.V.).

Acest transport a fost introdus în România fără documente legale şi fără plata taxelor vamale cu ajutorul inculpatului I.C.M. care a pretins şi primit de la inculpatul T.R. suma de 2.500 dolari S.U.A., lăsând să treacă prin vamă, necontrolat şi fără îndeplinirea vreunei formalităţi vamale, microbuzul încărcat cu ţigări, precum şi persoanele care însoţeau transportul.

Identificat, inculpatul I.C.M. ca fiind lucrător de poliţie din Vama Siret care a pretins şi primit pe baza recunoaşterii acestuia din grup, de către inculpatul T.R., în prezenţa a doi avocaţi.

Cu ocazia confruntării care s-a făcut între inculpatul I.C.M. şi inculpatul T.R., acesta din urmă, pe lângă alte aspecte menţionate în declaraţiile anterioare, face precizarea că, despre faptul că I.C.M. se pretează la a pretinde şi primi diferite sume de bani pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu a aflat de la prietenul său C.E.

Această precizare, pe lângă importanţa pe care o prezintă în raport de faptele comise de inculpatul I.C.M., are relevanţă în raport de întreg ansamblul probator al cauzei, demonstrând modul de „întrajutorare" practicat între ei de contrabandişti.

Valoarea obligaţiilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a celor 70 baxuri de ţigări străine a fost calculată (la data descoperirii faptelor) de către Ministerul de Finanţe prin organele sale de specialitate ca fiind de 2.061.696 lei.

După trecerea microbuzului cu ţigări prin vamă în modul descris mai sus, inculpaţii T.R. şi B.R.D., care se aflau în autoturismul celui din urmă inculpat, au dirijat transportul către oraşul Suceava.

Acest transport era însoţit, pe lângă cei doi inculpaţi şi de către Ţ.V. care se afla în microbuz lângă şofer.

Pe drum, aproape de intrarea în oraşul Siret, în jurul orelor 24,00, microbuzul a fost oprit de către inculpatul plut. M.I. şi plut. B.C., subofiţeri la Poliţia oraşului Siret, care se aflau pe şosea lângă un autoturism marca Mercedes de culoare albă.

Ca urmare a controlului efectuat şi ca urmare a discuţiilor purtate cu inculpaţii, cei doi subofiţeri au constatat că în microbuz sunt transportate ţigări fără forme legale.

La insistenţele inculpatului T.R., cei doi subofiţeri au acceptat să nu întocmească proces-verbal de constatare şi să le confişte marfa, căzând de acord ca a doua zi dimineaţă, în jurul orelor 06,00, să se reîntâlnească în centrul oraşului Siret, pentru a „negocia preţul" neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

Ca măsuri de precauţie, cei doi subofiţeri au luat paşapoartele tuturor persoanelor care însoţeau acest transport, urmând a le restitui după primirea banilor.

După ce i-au convins pe cei doi subofiţeri să nu le confişte marfa, inculpaţii au mers în oraşul Suceava, unde, în toiul nopţii, au descărcat ţigările în garajul inculpatului HG

A doua zi dimineaţă, în jurul orelor 06,00, conform înţelegerii, inculpaţii T.R. şi B.R.D. s-au întâlnit cu cei doi subofiţeri în centrul oraşului Siret, unde aceştia îi aşteptau.

Cei doi subofiţeri s-au suit în maşina inculpatului M.I. (Mercedes de culoare albă) şi au plecat spre ieşirea oraşului Siret, în direcţia spre municipiul Suceava. La ieşirea din oraşul Siret cei doi subofiţeri au oprit maşina fiind urmaţi de cei doi inculpaţi care se aflau în autoturismul inculpatului B.R.D.

Inculpatul T.R. s-a dus la maşina celor doi subofiţeri care-l aşteptau şi a discutat cu aceştia suma pe care o pretind, pentru a le restitui şi paşapoartele.

Inculpatul T.R. le-a oferit iniţial 100.000 lei, în cele din urmă convenind să le dea 200.000 lei.

Primind banii, inculpatul B.C. şi M.I. au restituit inculpatului T.R. paşapoartele reţinute. Identificarea inculpaţilor M.I. şi B.C., ca fiind lucrători de poliţie care au pretins şi primit cei 200.000 lei în scopurile arătate mai sus, s-a făcut pe baza recunoaşterii acestora dintr-un grup format din 20 subofiţeri îmbrăcaţi civili sau în uniformă militară, de către inculpaţii T.R. şi B.R.D.

Cu ocazia confruntării care s-a efectuat între inculpaţii T.R. şi B.R.D. pe de o parte, şi inculpaţii M.I. şi B.C., ca de altfel şi cu ocazia declaraţiilor date anterior, mituitorii au declarat că nu-i cunosc după nume pe cei doi subofiţeri, singura dată când au discutat şi s-au văzut cu aceştia fiind ziua când au fost nevoiţi să le dea cei 200.000 lei drept mită.

De asemenea, mituitorii au mai precizat amănuntul că cei doi subofiţeri se aflau cu un autoturism marca Mercedes de culoare albă, amănunt pe care cercetările ulterioare l-au confirmat, M.I. fiind proprietarul unei asemenea maşini.

Marfa a fost depozitată în garajul inculpatului HG care a primit pentru acest lucru suma de 100 dolari S.U.A.

Inculpatul T.R. a vândut aceste ţigări fără forme legale şi fără a face vreo înregistrare în contabilitatea firmei sale, în condiţii în care nu au putut fi elucidate.

3. În luna ianuarie 1995, inculpaţii T.R., B.R.D., M.I.P. şi numitul Ţ.V. au mai organizat un transport de ţigări, de această dată fiind vorba de 125 baxuri de ţigări Pall Mall.

Sumele de bani (în valută) necesare achiziţionării acestor ţigări au fost avansate de inculpaţii T.R. (18.000 dolari S.U.A.) şi B.R.D. (2.000 dolari S.U.A.), M.I.P. (6.000 dolari S.U.A.) şi Ţ.V. (17.000 dolari S.U.A.).

Banii de la inculpaţii T.R. şi B.R.D. au fost luaţi de către Ţ.V., care s-a deplasat special în acest scop la Suceava, la domiciliul lui T.R.

Procurarea efectiv a ţigărilor şi introducerea lor în Ucraina a fost făcută de Ţ.V.

Declaraţia vamală de tranzit prin Ucraina a fost obţinută de inculpatul M.I.P., fiind întocmită pe numele lui C.D.

După procurarea ţigărilor şi depozitarea lor în comuna Ostriţa, Ţ.V. l-a anunţat telefonic pe inculpatul T.R., care s-a deplasat în Ucraina pentru a aranja preluarea, transportul şi introducerea ţigărilor în România.

Transportul ţigărilor s-a făcut cu un microbuz, înmatriculat în Ucraina, închiriat special în acest scop.

Până la Vama Porubnoe ţigările au fost însoţite de inculpaţii T.R., Ţ.V. şi fratele inculpatului M.I.P. (V.) în vamă fiind aşteptat de inculpatul B.R.D.

Odată cu microbuzul inculpaţilor, în Vama Porubnoe au mai venit şi alte două microbuze încărcate cu ţigări de contrabandă, aparţinând unor cetăţeni ucrainieni, dintre care inculpatul T.R. cunoştea pe un anume M. (rămas neidentificat).

Întrucât în Vama Siret nu se nimerise să fie tura I.C.M., pe care-l cunoştea inculpatul T.R., cetăţeanul ucrainian M. s-a oferit să „aranjeze" el trecerea ilegală a ţigărilor în România, atât pentru el cât şi pentru inculpaţi.

În acest sens, M. a trecut cu vameşul S.M. (zis M.) în prezent decedat, care a fost de acord ca în schimbul a câte 2000 dolari S.U.A. pentru fiecare microbuz cu ţigări, să faciliteze intrarea acestora în România, fără întocmirea vreunei formalităţi vamale.

După o aşteptare de câteva ore, când s-a ivit un moment prielnic, în sensul că Vama Siret nu era aglomerată, vameşul S.M. le-a făcut semn că pot intra în vamă şi trece fără probleme.

La rândul lor, inculpatul T.R. şi M. au făcut semn celor din microbuz să vină în vamă, trecerea acestora fiind aranjată. În legătură cu acest aspect sunt de făcut unele sublinieri.

Microbuzele încărcate cu ţigări, care se doreau a fi introduse ilegal în România, veneau în Vama Porubnoe de regulă noaptea, când activitatea în vamă era redusă.

Până când se găseau „soluţii" pentru trecerea microbuzelor prin vamă, fără îndeplinirea formalităţilor legale şi pentru „gardarea" (escortarea) acestora până la locurile de depozitare, autovehiculele respective aşteptau fie în Vama Porubnoe, fie după aceasta în zona neutră, cu faţa spre vama ucrainiană, ca şi cum ar fi părăsit teritoriul României.

Având în vedere operativitatea cu care trebuia să se treacă prin vamă, precum şi distanţa relativ mare dintre punctul vamal românesc şi locurile de aşteptare a microbuzelor, între contrabandişti s-a instituit un sistem de semnale luminoase.

Astfel, un cerc făcut cu lanterna însemna „stare de aşteptare", balansarea lanternei în plan vertical însemna că se poate trece, iar mişcarea lanternei în plan orizontal însemna că „nu s-a putut face nimic şi se impune reîntoarcerea la Cernăuţi".

După trecerea prin Vama Siret fără nici un fel de control al documentelor sau al mărfurilor, microbuzele s-au deplasat spre locurile de depozitare din Suceava, având ca „antemergător" pe un subofiţer de la Serviciul de Circulaţie al oraşului Siret – C. (rămas neidentificat), care era la volanul unui autoturism marca Opel Ascona de culoare verde.

Acest subofiţer fusese anunţat de „misiunea" ce trebuia să o îndeplinească de către vameşul S.M., care în acest fel dorea să prevină orice complicaţii s-ar fi ivit pe traseu şi care ar fi condus la descoperirea faptelor sale.

Ţigările au fost descărcate din microbuzul cu care venise inculpatul T.R. în garajul unui vecin al inculpatului HG, ale căror chei acesta le avea asupra sa, contra sumei de 150 dolari S.U.A.

După descărcarea ţigărilor, inculpatul T.R. s-a întors cu autoturismul său la Vama Siret, dându-i vameşului S.M. suma pretinsă de acesta pentru „serviciul" făcut prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, şi anume 2.000 dolari S.U.A., precum şi alţi 200 dolari S.U.A. pentru serviciile făcute de subofiţerul C.

Din aceste ţigări, inculpatul M.I.P. a vândut personal 50 baxuri lui F.V., venind special în acest sens în Suceava la garajul inculpatului HG

Restul de ţigări a fost vândut de inculpatul T.R. unui anume P. din Piteşti şi lui P.V. din Bucureşti (rămaşi neidentificaţi).

Toate ţigările au fost vândute de inculpat fără forme legale şi fără înregistrare în contabilitatea firmei sale a acestor operaţiuni comerciale.

Profitul obţinut din comercializarea ilicită a acestor ţigări s-a împărţit între investitori, după scăderea „cheltuielilor" aferente, banii fiind duşi de această dată de inculpatul T.R. în Ucraina şi daţi lui Ţ.V., care la rândul său i-a împărţit cu inculpatul M.I.P.

Valoarea obligaţiilor fiscale neîncasate de către Statul Român, prin introducerea în mod fraudulos a celor 125 baxuri de ţigări Pall Mall a fost calculată de către Ministerul Finanţelor la data descoperirii faptelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 6.431.880 lei.

4. Până la sfârşitul lunii martie 1995, inculpaţii nu au mai efectuat nici un transport de ţigări, întrucât vânzarea acestora a fost lentă, neputându-se reîntregi „fondul de rulment" pe care inculpaţi8i îl reinvesteau în achiziţionarea unor noi cantităţi de marfă.

Abia la sfârşitul lunii martie 1995, s-au încasat banii pe ţigările vândute, astfel încât s-a procedat la organizarea unui nou transport.

Între timp, inculpatul B.R.D. s-a retras din afacere, motivul pe care acesta îl precizează în declaraţiile date fiind acela că inculpatul T.R. îl amâna cu plata profitului rezultat din ultimul transport.

Tot în această perioadă, inculpaţii T.R., M.I.P. şi numitul Ţ.V. au fost nevoiţi să-l accepte în grupul lor pe inculpatul O.M., care s-au asociat cu ceilalţi făptuitori venind cu o contribuţie personală de 11.000 dolari S.U.A. avuţi împreună de inculpaţii T.R., M.O.P. şi numitul Ţ.V.

Fiind anunţat de un prieten de-al său că la Kiev a găsit o sursă de unde pot procura, en gros, ţigări Monte Carlo la un preţ mai mic, dar fără documente legale, inculpatul M.I.P. a luat banii de la Ţ.V. După care s-a deplasat la Kiev, de unde a cumpărat 394 baxuri de astfel de ţigări.

Conform planului prestabilit. Ţ.V. a făcut rost de mijloc de transport al ţigărilor, ducându-se după inculpatul M.I.P. la Kiev.

Cei doi au transportat şi depozitat marfa la domiciliul inculpatului M.I.P. din satul Ostriţa.

Din aceste ţigări, 120 baxuri au fost luate şi valorificate de Ţ.V. în împrejurări neelucidate, restul de ţigări urmând a fi introduse şi valorificate ilegal în România.

Introducerea şi găsirea operativă a unor clienţi cărora să li se vândă marfa cădea în sarci9na inculpatului T.R. conform „schemei de organizare", acesta urmând a ţine în permanenţă legătura cu inculpatul M.I.P. pentru a-l anunţa când va „rezolva" problemele.

La începutul lunii aprilie 1995, inculpatul T.R. a luat legătura în mai multe rânduri cu inculpatul C.I.C. zis B. (vameş) care i-a spus că, în noaptea de 12 aprilie 1995, este posibilă trecerea microbuzului cu ţigări.

Imediat inculpatul T.R. a luat legătura cu inculpatul M.I.P. pe care l-a anunţat să vină cu ţigările în vamă, în noaptea de 12 aprilie 1995.

Inculpaţii M.I.P. şi C.D. s-au ocupat de obţinerea declaraţiei vamale de tranzit a ţigărilor pe teritoriul Ucrainei, aceasta fiind întocmită pe numele lui C.D. pentru 230 baxuri ţigări Monte Carlo şi 20 baxuri ţigări Pall Moll.

Inculpatul M.I.P. a închiriat un microbuz înmatriculat sub nr. 0109 MO şi împreună cu C.D. au dus ţigările în vama Porubnoe, în seara zilei de 12 aprilie 1995, aici aşteptându-l inculpaţii T.R. şi O.M.

Conform indicaţiilor inculpatului C.I.C. (B.) microbuzul a aşteptat în zona vămii Porubnoe, până când, prin semnalele prestabilite făcute cu lanterna, putea să intre şi să treacă prin Vama Siret fără probleme.

Acest lucru s-a întâmplat, în jurul orelor 01,00 – 02,00 noaptea, atunci când „şeful de tură de la vameşi a mers să se odihnească" nemaifiind trafic.

Nici de această dată nu s-a întocmit nici o formalitate legală care să ateste trecerea prin vamă a microbuzului încărcat cu ţigări şi a persoanelor care-l însoţeau şi nici un control al documentelor (paşapoarte sau al mărfii).

Pentru „escortarea" acestui transport, inculpatul T.R. „a angajat" doi subofiţeri de poliţie, îmbrăcaţi în uniformă, rămaşi neidentificaţi, pe care i-a găsit într-un bar din oraşul Siret.

După trecerea prin vamă, microbuzul în care se afla alături de şofer M.I.P. şi T.R. a fost dirijat de acesta din urmă, către municipiul Suceava.

Pe drum, inculpaţii s-au întâlnit şi cu inculpatul O.M. pe care-l trimiseseră să facă rost de „antemergători".

Ţigările au fost descărcate în depozitul numitului L.N. de către M.I.P. şi O.M., timp în care inculpatul T.R. s-a reîntors la Vama Siret şi i-a dat lui C.I. suma pretinsă de acesta pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi anume 5.000 dolari S.U.A.

În aceeaşi noapte, în timp ce inculpatul T.R. se afla la Vama Siret, microbuzul s-a reîntors pentru a părăsi România.

Întrucât întârziase cam mult, inculpatul C.I.C. nu i-a permis ieşirea din ţară, acest lucru făcându-l în următoarea tură, când el a fost de serviciu.

Identificarea inculpatului C.I.C., cunoscut sub porecla B., ca fiind vameşul care a pretins şi primit cei 5.000 dolari S.U.A. în scopurile arătate mai sus, s-a făcut pe baza recunoaşterii dintr-un grup de persoane de către inculpatul T.R.

Profitul obţinut prin comercializarea ilicită a ţigărilor a fost împărţit între investitori după scăderea „cheltuielilor" aferente, banii cuveniţi cetăţenilor ucrainieni fiind duşi personal de către inculpatul T.R., la domiciliul inculpatului M.I.P., aşa cum s-a menţionat de către acesta cu ocazia confruntării efectuate între el şi inculpatul T.R.

Valoarea obligaţiilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a ţigărilor Monte Carlo şi Pall Mall a fost calculată de către Ministerul Finanţelor la data descoperirii faptelor, prin organele sale de specialitate ca fiind de 7.230.192 lei.

Aceste ţigări au fost valorificate în România de către inculpatul T.R., în această activitate implicându-l şi pe inculpatul D.B.N. care domicilia în municipiul Piteşti şi avea constituită SC G.M. SRL şi care-i fusese coleg de facultate şi prieten.

Întrucât firma sa „dăduse faliment", la propunerea inculpatului T.R., inculpatul D.B.N., la începutul lunii aprilie 1995 a venit din municipiul Suceava, locuind în apartamentul închiriat de T.R. de la F.N.

În discuţiile purtate, inculpatul T.R. i-a adus la cunoştinţă inculpatului D.B.N. faptul că desfăşoară o activitate de contrabandă cu ţigări care i-a adus, în câteva luni, un profit de 18.000 dolari S.U.A., propunându-i să-l ia ca asociat.

Pentru început inculpatul T.R. a convenit cu inculpatul D.B.N. ca acesta să participe la „afaceri" pe segmentul care-l reprezenta, găsirea unor clienţi noi şi vânzarea (distribuirea) ţigărilor fie cu acte, fie fără acte, în acest din urmă caz actele întocmite fiind fictive, instruindu-l în acest sens.

Prin acceptarea de către inculpatul D.B.N. a propunerilor făcute de inculpatul T.R., se câştiga o nouă piaţă de distribuire ilicită a ţigărilor în zona municipiului Piteşti, unde până în aprilie 1995 acesta locuise şi îşi desfăşurase activitatea comercială.

Pe baza ajutorului acordat de inculpatul D.B.N., inculpatul T.R. a început să se ocupe şi de vânzarea ţigărilor introduse ilicit în România de alte grupuri de contrabandişti, care nu reuşiseră să-şi formeze propria reţea de comercializare a ţigărilor.

Cercetările efectuate în cauză au reuşit să stabilească participarea inculpatului D.B.N. la vânzarea unora dintre ţigările aduse în România, prin contrabandă, fie de inculpatul T.R., fie de alte persoane, în două cazuri, dar participările acestuia la activitatea infracţională sunt mai numeroase, fapt ce rezultă din carnetul de tipizate „Aviz de însoţire a mărfii" aparţinând SC C. SRL în care numele său apare în mai multe astfel de avize în calitate de delegat „transportator" a diferite cantităţi de ţigări.

Astfel, în luna aprilie, inculpatul D.B.N., în realizarea „sarcinilor" ce-i reveneau a luat legătura cu numitul N.A. din municipiul Piteşti, patronul SC S.C. SRL, oferindu-i acestuia spore vânzare ţigări străine la un preţ convenabil şi anume 1.950 lei pachetul de Malboro şi 620 lei pachetul de Monte Carlo.

Acceptând oferta, N.A. a luat legătura cu T.R. şi D.B.N. pentru a stabili modalitatea de preluare şi plată a ţigărilor şi cantităţilor disponibile.

Inculpaţii i-au comunicat că sunt de vânzare 26 baxuri ţigări Malboro şi 4 baxuri Monte Carlo, livrarea şi plata urmând a se face la Suceava.

În ziua de 28 aprilie 1995, N.A. l-a trimis la Suceava cu autoturismul Dacia 1304, papuc, şi cu suma de 26.600.000 lei, pe numitul S.A., administratorul societăţii sale.

Ajungând la Suceava, S.A. s-a întâlnit cu inculpatul T.R., care l-a condus într-o parcare, unde, se afla cu un autoturism marca Dacia 1300 cu geamuri fumurii, plină cu ţigări.

Ţigările din această maşină, inculpatul T.R. şi S.A. le-au transportat în autoturismul cu care venise S.A., în total 26 baxuri Malboro şi 4 baxuri Monte Carlo.

După ce a primit 26.600.000 lei, în faţa martorului S.A., inculpatul T.R. a completat un formular de „aviz de însoţire a mărfii" în care a trecut ca furnizor SC C. SRL, ca beneficiar SC S.C. SRL şi ca delegat pe S.A. cu menţiunea numărului autoturismului. Urma ca a doua zi inculpatul T.R. să trimită factura, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Cantitatea de ţigări cumpărate, N.A. a introdus-o în gestiune, întocmind note de recepţie, după care a transportat-o la punctul de vânzare din Bucureşti.

Ţigările „vândute" de inculpatul T.R. au fost ridicate şi indisponibilizate de către organele de poliţie, N.A. solicitând restituirea sumei de 26.600.000 lei.

Al doilea caz în care inculpatul D.B.N. a participat la comercializarea de ţigări, se prezintă astfel:

În luna aprilie 1995, un cetăţean ucrainian, rămas neidentificat (K.) a introdus prin contrabandă în România o cantitate de ţigări de mărci diferite, pe care le-a depozitat în comuna Negostina, la martorul H.I.

La recomandarea inculpatului M.I.P., K. a acceptat ca aceste ţigări să fie valorificate în România de inculpatul T.R., acest lucru fiind adus la cunoştinţa lui T.R. care a fost de acord.

Întrucât nu putea să se ocupe personal de vânzarea acestor ţigări l-a desemnat pe inculpatul D.B.N. să rezolve problema în sensul luării ţigărilor din comuna Negostina, transportarea la Bucureşti şi predarea lor unor cetăţeni arabi. Pentru transportul ţigărilor cei doi inculpaţi au apelat la inculpatul P.I.D., proprietarul microbuzului care avea cunoştinţă de caracterul ilicit al comerţului cu ţigări practicat de către inculpaţi şi care, în schimbul unor sume de bani, nedeclarate la organele financiare de stat ca venituri impozabile, acceptă să efectueze astfel de transporturi.

În ziua de 28 aprilie 1995, inculpaţii D.B.N. şi P.I.D. s-au deplasat în comuna Negostina de unde au încărcat microbuzul cu 67 baxuri ţigări Dunhill în valoare de 41.540.000 lei, pe care le-au transportat până în oraşul Suceava.

Pentru a avea „documente justificative" pe acest traseu, inculpatul D.B.N. a întocmit „avizul de însoţire a mărfii" nr. 537162 (fără dată pe copie) trecând ca furnizor SC C. SRL, ca beneficiar SC G. SRL şi ca delegat P.I.D. cu menţiunea nr. autovehiculului cu care se efectua transportul, după care l-a semnat în fals pe inculpatul T.R.

Aceste tipizate de avize îi fuseseră date anterior inculpatului D.B.N., ştampilate în alb, de către inculpatul T.R. pentru ca acesta să le folosească în mod special în scopul menţionat mai sus.

La Suceava, aceste ţigări au fost transbordate în alt microbuz, marca Mercedes cu număr de Bucureşti, destinaţia lor rămânând necunoscută.

Pentru acest transport, inculpatul P.I.D. a primit de la inculpatul D.B.N. suma de 60.000 lei, bani pe care nu i-a declarat ca venit impozabil.

În aceeaşi zi, la solicitarea inculpatului D.B.N., inculpatul P.I.D. l-a însoţit din nou pe acesta în comuna Negostina pentru a lua restul de ţigări rămase, pentru a le transporta la Bucureşti.

S-au mai încărcat 67 baxuri cu ţigări Dunhill pe care cei doi inculpaţi le-au dus direct la Bucureşti, unde au ajuns, în jurul orelor 08,00, în ziua de 29 aprilie 1995.

D.B.N. a vândut ţigările în zona Complexului E. unor arabi.

După descărcarea ţigărilor, inculpatul D.B.N. i-a dat inculpatului P.I.D. suma de 200.000 lei, bani pe care acesta, de asemenea, nu i-a declarat ca venit impozabil.

Parte din banii rezultaţi, circa 13.500 dolari S.U.A. au fost daţi de inculpatul D.B.N. la indicaţia inculpatului T.R. unui cetăţean ucrainian.

Şi de această dată, pentru a nu avea probleme la un eventual control pe traseu, inculpatul D.B.N. a luat din carnetul de formulare tipizate al SC C. SRL şi a completat cu date nereale „avizul de însoţire al mărfii" nr. 537163 din 28 aprilie 1995, trecând ca furnizor SC C. SRL, ca beneficiar SC T. SRL Buşteni, ca delegat P.I.D., semnându-l în fals pe inculpatul T.R.

Verificările efectuate la SC T. SRL Buşteni au stabilit că această firmă nu a primit niciodată ţigări de la SC C. SRL sau de la alte firme ale inculpaţilor, astfel încât menţiunile făcute de inculpatul D.B.N. apar ca fiind nereale în scopul neidentificării operaţiunilor comerciale efectuate şi sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale către stat.

5. Inculpatul T.R. nu s-a putut ocupa personal de livrarea transporturilor de ţigări efectuate de inculpatul D.B.N., deoarece la data de 27 aprilie 1995, împreună cu O.M., plecase în Ucraina (aşa după cum rezultă din ştampilele aplicate pe paşapoarte) pentru a organiza un nou transport de ţigări în România, de această dată fiind vorba de 158 baxuri ţigări marca Camel.

Până în Ucraina, inculpaţii au mers cu autoturismul inculpatului T.R.

În Ucraina, inculpaţii s-au întâlnit cu V., V. şi K., stabilind să cumpere ţigările Camel cu 240 dolari S.U.A. bax de toţi banii pe care-i aveau asupra lor (aproximativ 38.000 dolari S.U.A., 11.000 dolari S.U.A. aparţinând inculpatului O.M. şi 17.000 dolari S.U.A. aparţinând inculpatului T.R.

După predarea banilor cetăţenilor ucrainieni, inculpatul T.R. s-a întors în România, iar inculpatul O.M. s-a deplasat cu cetăţenii ucrainieni la Vama Chemenita dintre Ucraina şi Moldova.

Aici, inculpatul O.M. a întocmit o declaraţie vamală de tranzit, nereală, privind 7.900 cartuşe ţigări Camel, după care împreună cu cetăţenii ucrainieni s-a întors în localitatea Ostriţa, unde erau deja depozitate aceste ţigări, pentru a pregăti transportul, în aşteptarea inculpatului T.R., care în acest timp „rezolva" problemele legate de acest transport în România.

Pentru transportul acestor ţigări s-a închiriat un microbuz care a fost încărcat cu cele 7.900 cartuşe ţigări Camel.

În seara zilei de 30 aprilie 1995, inculpaţii T.R. şi O.M. au adus microbuzul cu ţigări în vama Porubnoe, inculpatul O.M. prezentând organelor vamale ucrainiene, declaraţia vamală de tranzit şi primind „liber de vamă".

Întrucât în noaptea de 30 aprilie 1995, în vamă „era o tură peste care nu se putea trece", inculpaţii au aşteptat până dimineaţa, când în tură a intrat inculpatul I.C.M. pe care inculpatul T.R. îl cunoştea.

Aşteptarea s-a făcut în zona neutră a vămii.

Între timp, prin vama Porubnoe au mai trecut două microbuze ucrainiene, condus de H.S. şi T.I., încărcate cu ţigări Hollywood.

Dintre persoanele care „însoţeau cele două microbuze au putut fi identificate doar trei, inculpaţii M.G., M.I.P. şi numitul L.I., celelalte persoane (dintre care un cetăţean român şi doi cetăţeni ucrainieni) reuşind să fugă în momentul intervenţiei organelor de poliţie, după descărcarea ţigărilor în oraşul Suceava.

Faptele comise în legătură cu ţigările transportate în cele două microbuze de către inculpatul M.G. şi L.I. vor fi descrise la punctul II.

Trecerea celor 3 microbuze cu ţigări prin vama română a fost „aranjată" de către inculpatul T.R. cu inculpatul plut. I.C.M., care, pentru a permite intrarea în România a acestor mărfuri, fără documente legale, fără plata taxelor vamale şi fără îndeplinirea vreuneia dintre formalităţile legale care-i reveneau conform atribuţiilor de serviciu, a pretins şi primit câte 2.000 dolari S.U.A. pentru fiecare microbuz.

Microbuzele cu ţigări, la cererea inculpatului plut. I.C.M. au fost „escortate" până la locul de depozitare din Suceava de către un lucrător de poliţie din I.P.J. Suceava (rămas neidentificat), aflat la volanul unui autoturism marca Mithubischi.

În Suceava, ţigările au fost depozitate în magazia numitului L.I., în prezenţa acestuia, a inculpaţilor T.R., M.C. şi a numitului B.A. (coasociat la SC P. SRL), fapt consemnat ca atare în procesul-verbal de constatare întocmit de organele de poliţie.

Inculpatul M.C. şi finul său L.I., fiind anunţaţi anterior de către inculpatul T.R. de sosirea acestui transport de ţigări, găsiseră deja un client care să cumpere parte din ele, şi anume SC L.C.I. SRL cu sediul în Bucureşti, al cărei patron este D.J.A.

Cel ce discutase în calitate de comerciant şi proprietar al ţigărilor cu beneficiarul, preţul, marca şi modalitatea de predare a ţigărilor ce urmau să se vândă, a fost inculpatul M.C., acest lucru făcându-l atât telefonic, cât şi cu ocazia venirii numitului D.J.A. la Suceava, în ziua de 29 aprilie 1995, pentru a ridica marfa.

Întrucât ţigările nu putuseră a fi „livrate" la timp de către inculpaţii T.R. şi O.M., numitul D.J.A. a revenit la Bucureşti, lăsând pe martorii H.M., proprietarul microbuzului şi pe H.M. (fiul acestuia) să ridice ţigările şi să le transporte la Bucureşti.

În acelaşi timp, D.J.A. l-a trimis la Suceava pe fratele său, A.J.A. cu suma de 45.000.000 lei (aproximativ 25.000 dolari S.U.A.), reprezentând contravaloarea ţigărilor (486 lei un pachet de ţigări Hollywood).

A.J.A. a ajuns la Suceava pe data de 1 mai 1995, aici luând legătura tot cu inculpatul M.C., care l-a condus până la depozitul unde fuseseră descărcate ţigările aduse de inculpaţii T.R. şi O.M.

După ce sau încărcat în microbuzul numitului H.M. 171 baxuri ţigări Hollywood, inculpatul M.C. a întocmit factura nr. 948101 din 1 mai 1995 în care a trecut în mod nereal ca furnizor al ţigărilor SC R. SRL Suceava, semnând în fals ca reprezentant autorizat al acesteia.

Totodată, inculpatul M.C. a întocmit şi chitanţa nr. 59 din 1 mai 1995, tot în numele SC R. SRL, confirmând prin semnătura sa, în locul celei autorizate, primirea sumei de 49.032.540 lei de la SC L. SRL, ca preţ al mărfurilor vândute.

De faţă la aceste operaţiuni se afla şi B.A., asociatul inculpatului M.C. la SC P. SRL.

Procedând în acest mod, inculpatul a urmărit să ascundă provenienţa ţigărilor, despre care avea cunoştinţă că este ilicită, dar în acelaşi timp, prezentându-se şi acţionând ca patron al unei societăţi comerciale (P. SRL) legal constituite şi proprietar al ţigărilor, inculpatul a urmărit să-l convingă pe cumpărător de caracterul legal al operaţiunii comerciale efectuate.

Această operaţiune comercială şi documentele aferente, întocmite de inculpat nu au fost evidenţiate în contabilitatea firmei, în acest fel inculpatul sustrăgându-se de la plata obligaţiilor datorate statului.

În legătură cu modul de acţionare al inculpaţilor pentru a nu lăsa „urme" care să conducă la identificarea lor, în eventualitatea descoperirii faptelor, sunt de făcut următoarele sublinieri:

Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că factura nr. 948101 din 1 mai 1995, completată cu date nereale de către inculpatul M.C., făcea parte dintr-un facturier care fusese eliberat (ca document cu regim special) în anul 1993 pentru SC T. SRL, unde coasociaţi sunt M.R., D.M. şi D.D.

Întrucât SC T. SRL nu a desfăşurat activităţi de engrosist, acest facturier a rămas nefolosit până în ziua de 26 aprilie 1995, când, la solicitarea numiţilor P.G. şi P.V., M.R. le-a dat acestora facturierul în alb, contra sumei de 75.000 lei.

La rândul lor, P.G. şi P.V. au fost solicitaţi de către L.I. să-i procure un astfel de facturier în alb, pentru fiecare factură obţinută în alb oferind câte 10.000 lei.

După obţinerea facturierului în alb de la M.R., P.G. i l-a dat lui L.I., de la care a primit 200 dolari S.U.A., pe care i-a împărţit cu P.V., L.I. punându-i la dispoziţie acest facturier inculpatul M.C., pentru ca acesta să poată întocmi în fals factura nr. 948101 din 1 mai 2005.

Aceste aspecte scot în evidenţă „precauţiile" luate de inculpaţi pentru a nu lăsa !urma" care să conducă la identificarea lor în eventualitatea descoperirii unora dintre faptele comise de ei, în întreg lanţul infracţional.

Dacă activitatea inculpaţilor din ziua de 1 mai 1995 la depozitul lui L.I. nu ar fi fost supravegheată de organele de poliţie, în momentul în care martorul H.M. a fost oprit pe traseu şi a prezentat factura nr. 948101 din 1 mai 1995, cuprinzând date nereale privind furnizorul, chiar dacă s-ar fi stabilit, aşa cum s-a şi procedat, că această factură aparţinea SC T. SRL, nu s-ar fi putut face nici o legătură între aceste ţigări de provenienţă ilicită şi inculpaţi, aceştia rămânând în continuare doar C., N., R. etc., neidentificaţi şi neidentificabili în condiţiile în care datele privind persoanele de la care s-au cumpărat ţigările în fapt, nu corespundeau cu cele ale persoanelor cărora le aparţinea în realitate factura şi cu cele în numele cărora se întocmise acest document (furnizorul).

Valoarea obligaţiilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a ţigărilor Camel a fost calculată de Ministerul Finanţelor la data descoperirii faptelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 65.728.000 lei.

Aşa cum am arătat, două dintre cele 3 microbuze pentru care inculpatul T.R. a „aranjat" cu inculpatul I.C.M. trecerea prin vamă fără a fi îndeplinite formalităţile legale, au fost însoţite de inculpaţii M.G., L.I., T.I. şi H.S., numai aceste persoane putând fi reţinute, identificate şi audiate de către organele de poliţie în ziua de 1 mai 1995, când se pregăteau să părăsească România.

Cercetările efectuate în cauză cu privire la infracţiunile comise de grupul de persoane la care s-a asociat şi inculpatul M.G. au stabilit următoarele:

Începând cu anul 1991, după obţinerea unui paşaport turistic, inculpatul M.G. s-a deplasat în mai multe rânduri în Ucraina de unde a cumpărat diverse mărfuri, pe care le comercializa în municipiul Suceava.

În toamna anului 1994, inculpatul M.G. l-a cunoscut pe cetăţeanul ucrainian L.I., la propunerea căruia a acceptat să participe la contrabanda cu ţigări străine pe care el o efectua în România, împreună cu prietenii săi, dintre care pe unul l-a indicat atunci în persoana inculpatului M.C.

Pe inculpatul M.C., inculpatul M.G. îl cunoştea, acesta având o maşină de îngheţată în bazarul din Suceava.

Întrucât inculpatul M.G. nu avea capital pentru a investi şi el în ţigările străine, sarcina care i-a revenit acestuia în cadrul activităţii infracţionale a grupului de contrabandişti a constat în a întocmi pe numele său declaraţii vamale de tranzit la punctele de vamă ucrainiene, astfel încât pentru ţigările declarate să nu se plătească taxe vamale şi de a însoţi transporturile respective până în România, la locurile de depozitare.

Pentru această activitate, inculpatul M.G. urma să primească, la fiecare transport, sume variind între 50 şi 200 dolari S.U.A.

Pentru a exista o legătură operativă între ei, inculpaţii şi-au dat reciproc numerele de telefon unde se pot găsi la nevoie, inculpatul M.G. dându-i numărul de telefon de la prietena sa V.V. din Cernăuţi, iar inculpatul L.I. dându-i numărul de telefon de la domiciliul său din Cernăuţi.

Începând din septembrie 1994 şi până în ziua de 1 mai 1995 când a fost prins în flagrant, inculpatul M.G. împreună cu inculpaţii L.I., M.C., B.A., L.I., M.I.P. a efectuat mai multe transporturi ilegale de ţigări din Republica Moldova, Republica Belarus, Rusia, prin Ucraina în România (8 transporturi).

În prezenta cauză cercetările s-au putut definitiva numai cu privire la o parte din aceste transporturi:

1. La începutul lunii februarie 1995, inculpatul M.G. s-a deplasat în Rusia împreună cu L.I., de unde cetăţeanul ucrainian a cumpărat 204 baxuri cu ţigări More (10.200 cartuşe).

Aceste ţigări au fost transportate şi depozitate la Cernăuţi.

Inculpatul M.G. a întocmit, pe numele său, declaraţia vamală de tranzit pentru Ucraina, un exemplar al acesteia lăsându-l la punctul vamal dintre Rusia şi Ucraina, cel de-al doilea predându-l la Vama Porubnoe, astfel încât L.I. care era proprietarul ţigărilor, să nu plătească taxele vamale autorităţilor ucrainiene.

În ziua de 5 februarie 1995, inculpatul M.G., împreună cu L.I., au ieşit din Vama Porubnoe cu microbuzul încărcat cu 204 baxuri ţigări More.

Trecerea prin vama românească a fost „aranjată" contra sumei de 2.000 dolari S.U.A. de către L.I., autovehiculul, marfa şi persoanele care însoţeau ţigările nefiind controlate, neaplicându-i-se ştampila de intrare în România pe paşapoarte. De la ieşirea din Vama Siret, după ce s-a plătit taxa ecologică până la locul de depozitare al ţigărilor (garajul inculpatului HG), microbuzul cu ţigări a fost escortat de un autoturism Dacia 1300 de culoare albă în care se afla „un bos" de la Poliţia Suceava, al doilea ca putere ierarhică în poliţia judeţeană.

Acest aspect, inculpatul M.G. l-a aflat de la L.I., el nereuşind să vadă persoana care le asigura „protecţia" pe traseu.

La domiciliul inculpatului HG, inculpaţii M.G. şi L.I. erau aşteptaţi de inculpatul M.C., de L.N. şi B.A., care urmau să se ocupe de comercializarea ţigărilor în România şi care fuseseră anunţaţi în prealabil de venirea microbuzului cu marfă.

După descărcarea ţigărilor, inculpatul M.G. şi L.I. au părăsit România, tot prin Vama Siret, în aceeaşi tură şi de această dată neaplicându-li-se ştampila pe paşapoarte şi neevidenţiindu-se ieşirea microbuzului în documentele vamale.

Ţigările introduse în mod ilegal în România de către inculpat au fost valorificate de inculpatul M.C., L.I. şi B.A., în condiţii în care au rămas neelucidate, aceştia neevidenţiind şi neînregistrând în contabilitatea firmelor operaţiunile comerciale.

Dintre aceste ţigări au rămas nevalorificate un număr de 10 cartuşe care au fost găsite de organele de poliţie cu ocazia percheziţiei, în garajul inculpatului HG

Valoarea obligaţiilor fiscale datorate statului pentru cele 204 baxuri de ţigări introduse ilegal în România calculată la data descoperirii faptei este de 184.722.000 lei.

2. La sfârşitul lunii martie 1995, inculpatul M.G. împreună cu L.I. şi M.I.P. s-au deplasat în Republica Moldova, de unde au cumpărat 230 baxuri cu ţigări Rothmans pe care le-a transportat la Cernăuţi.

Şi de această dată, declaraţia vamală de tranzit a fost întocmită de inculpatul M.G. pe numele său.

În ziua de 1 aprilie 1995, inculpaţii M.G. şi M.I.P., împreună cu L.I. au ieşit la Vama Porubnoe cu microbuzul încărcat cu cele 230 baxuri cu ţigări Rothmans.

Trecerea prin vama românească a fost „aranjată" contra sumei de 2.000 dolari S.U.A., de către L.I., nici marfa şi nici persoanele care o însoţeau nefiind controlate sau consemnate în vreun document vamal, pe paşapoartele inculpaţilor neaplicându-li-se nici o ştampilă de intrare în România.

După plata taxei ecologice, la ieşirea din vamă, inculpatul şi L.I. au fost aşteptaţi de inculpatul M.C., care era însoţit de acelaşi „bos" din poliţia judeţeană, care de această dată se afla într-un autoturism Nissan, de culoare vernil, care i-a escortat până la depozitul aparţinând lui L.I. (N.), unde s-au descărcat ţigările.

Ţigările introduse în mod ilegal în România de către inculpat au fost valorificate în condiţii care au rămas neelucidate, în evidenţele contabile ale inculpaţilor implicaţi neexistând nici o menţiune cu privire la aceste operaţiuni comerciale.

Valoarea obligaţiilor fiscale calculate la data descoperirii faptelor datorate Statului Român pentru cele 230 baxuri cu ţigări introduse ilegal în ţară este de 208.265.000 lei.

2. Tot în luna aprilie 1995, inculpatul M.G., împreună cu L.I. s-au deplasat în Republica Belarus de unde au cumpărat 210 baxuri ţigări Dunhill.

Declaraţia vamală de tranzit a fost întocmită de inculpatul M.G. pe numele său.

Ţigările au fost transportate şi depozitate la Cernăuţi, de unde au fost încărcate într-un microbuz cu care au fost transportate de cei doi până în municipiul Suceava, la depozitul lui L.I.

La fel ca şi în cazul precedent, după ieşirea din vama ucrainiană, care a avut loc în ziua de 22 aprilie 1995, de trecerea prin vama românească s-a ocupat L.I., care în schimbul sumei de 2.000 dolari S.U.A. a fost lăsat să treacă cu ţigările fără a se îndeplini nici una dintre formalităţile legale.

Şi de această dată, după plata taxei ecologice, transportul a fost însoţit până la Suceava de inculpatul M.C. şi „bos-ul" din poliţia judeţeană, cu aceeaşi maşină Nissan de culoare vernil.

Ţigările au fost depozitate la L.I. de unde în parte au fost valorificate fără forme legale, ţigările rămase nevalorificate (89 baxuri) au fost găsite cu ocazia percheziţiei în depozitul lui L.I.

Valoarea obligaţiilor fiscale datorate statului calculate la data descoperirii faptelor pentru cele 210 baxuri ţigări Dunhill, introduse în România în mod ilegal, este de 190.155.000 lei.

4. În jurul datei de 26 aprilie 1995, inculpatul M.G. împreună cu L.I. s-au deplasat în Republica Moldova, de unde au cumpărat 460 baxuri ţigări Hollywood, pe care le-au transportat la Cernăuţi, parte din acestea fiind descărcate la domiciliul inculpatului M.I.P., iar parte din ele la domiciliul lui L.I.

Pentru 250 baxuri ţigări, inculpatul M.G. a întocmit pe numele său declaraţia vamală de tranzit (Moldova-Ucraina-România) iar pentru alte 210 baxuri ţigări s-a întocmit declaraţie vamală de tranzit pe numele unui cetăţean român P. (rămas neidentificat).

În ziua de 30 aprilie 1995, inculpaţii M.G., M.I.P. (care a pus la dispoziţie microbuzul închiriat de el), L.I., P., T.I., H.S. (şoferi) au plecat cu microbuzele spre Vama Porubnoe.

Întrucât în ziua de 30 aprilie 1995, nu s-a putut trece la vamă lucrând o tură unde inculpaţii nu aveau „relaţii" s-a aşteptat în Vama Porubnoe ca de serviciu să intre inculpatul I.C.M., cu care inculpaţii „lucrau" în mod curent.

Între timp, în Vama Porubnoe, pe lângă cele două microbuze care erau însoţite de inculpatul M.G., L.I., P., H.S., T.I., în vamă au mai venit trei microbuze aparţinând unor cetăţeni ucrainieni, M., V., precum şi microbuzul cu ţigări al inculpatului T.R.

Întrucât în ziua de 30 aprilie 1995 nu s-a putut trece, inculpatul M.I.P. s-a reîntors la Cernăuţi.

În cursul zilei de 1 mai 1995, în jurul orelor 16,00, inculpatul I.C.M., cu care inculpaţii vorbiseră anterior, contra sumei de 2.000 dolari S.U.A., de fiecare microbuz, le-a făcut semn să treacă prin vamă, fără să îndeplinească nici o formalitate legală dintre cele care îi reveneau conform atribuţiilor sale de serviciu.

Pentru cele două microbuze cu care venise, L.I. a plătit 4.000 dolari S.U.A. inculpatului I.C.M.

Nici de această dată persoanelor care însoţeau transporturile cu ţigări nu li s-a aplicat ştampila vămii pe paşapoarte, care să ateste intrarea lor în România.

La trecerea prin Vama Siret, bariera era deschisă.

După plata taxelor ecologice L.I. şi inculpatul M.G., cu microbuzele conduse de T.I. şi H.S., au mers, escortate de inculpatul M.C. şi „bos-ul" de la poliţia judeţeană, cu acelaşi autoturism marca „Nissan", până la depozitul lui L.N., unde au descărcat ţigările.

După descărcarea ţigărilor, inculpatul M.G. împreună cu cei doi şoferi ai microbuzelor şi L.I. s-au întors în Vama Siret pentru a părăsi România tot în tura inculpatului I.C.M., fiind prinşi de poliţie.

Aşa cum s-a arătat deja la pct. 1 - 5, parte din ţigările aduse de inculpaţii M.G. şi T.R. în ziua de 1 mai 1995 la depozitul lui L.I., erau deja vândute de inculpatul M.C., L.I. şi B.A. patronului SC L. SRL, care în acest sens se deplasase cu microbuzul condus de H.M., la Suceava.

Restul ţigărilor depozitate de inculpaţi la L.I. au fost ridicate de către organele de poliţie şi depuse la camera de corpuri delicate.

Valoarea obligaţiilor fiscale datorate statului prin introducerea ilegală în România a celor 6 microbuze cu ţigări în ziua de 1 mai 1995 cu acordul inculpatului I.C.M., este de 579.904.000 lei, din care 43.600.000 lei reprezintă obligaţiile fiscale datorate statului pentru 250 baxuri ţigări Hollyood introduse ilegal în România de către inculpatul M.G. pe numele său (sumele au fost calculate la data faptei).

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul M.G. l-a indicat pe inculpatul plut. I.C.M. ca fiind funcţionarul care a facilitat intrarea ilegală în România a transporturilor de ţigări la care el a participat, aceste afirmaţii, inculpatul menţinându-le şi cu ocazia confruntării sale cu inculpatul I.C.M.

Din declaraţiile date de inculpat, demn de reţinut este faptul că de fiecare dată L.I. „aranja" cu I.C.M. trecerea prin Vama Siret, acesta fiind cel care îi dădea inculpatului suma de 2.000 dolari S.U.A. pentru fiecare microbuz încărcat cu ţigări lăsat să treacă.

Deşi inculpatul M.G. nu i-a dat personal lui I.C.M. niciodată vreo sumă de bani, acesta era convins că el este poliţistul cu care are „aranjamentul" L.I., deoarece de fiecare dată, în Vama Siret, inculpatul I.C.M. a fost cel care le lua paşapoartele şi după ce treceau de barieră le restituia fără a efectua vreun control şi fără a aplica ştampilele care să ateste intrarea în România.

Inculpatului M.G. i s-a întărit convingerea în ceea ce priveşte realitatea spuselor lui L.I. şi datorită faptului că atunci când inculpatul I.C.M. nu era de serviciu în vamă, ei trebuiau să aştepte cu ţigările fie în Vama Porubnoe, fie în zona neutră până când subofiţerul intra în tură, aşa cum s-a întâmplat în ziua de 30 aprilie 1995.

Cu ajutorul inculpatului M.G., care a condus în teren organele de poliţie până la locurile de depozitare ale ţigărilor, s-a stabilit că acestea au fost în garajul inculpatului HG şi al lui L.I.

De altfel, în aceste două locuri s-au şi găsit ţigări dintre cele aduse în România prin contrabandă de către inculpaţi.

În total, în cursul anului 1995 inculpatul M.G., împreună cu L.I., M.I.P. a introdus în România, ilegal, cantitatea de 894 baxuri ţigări străine, diverse mărci, sustrăgându-se de la plata taxelor vamale datorate statului în sumă de 626.802.000 lei (calculate la data descoperirii faptelor), ţigări care au fost depozitate şi vândute în România prin intermediul inculpaţilor M.C., HG, L.I. şi B.A., fără a se întocmi documente legale şi fără a se face vreo înregistrare a acestei operaţiuni în contabilitatea vreunei firme, prin aceasta eludându-se plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor legale.

Aşa cum am arătat la pct. I, în toamna anului 1994, în locuinţa inculpatului HG, inculpaţii T.E. şi T.R. au făcut cunoştinţă cu doi cetăţeni ucrainieni, Ţ.V. şi P.V., care se ocupau cu contrabanda de ţigări străine.

Ca şi inculpatul T.R., inculpatul T.E. s-a hotărât să se asocieze cu cetăţenii ucrainieni pentru a participa în nume propriu la organizarea şi desfăşurarea activităţii de contrabandă cu ţigări.

Astfel, aşa cum rezultă din ştampilele aplicate pe paşaportul inculpatului T.E., precum şi din cele două declaraţii vamale de consemnare a valutei găsite la domiciliul său, acesta s-a deplasat de mai multe ori în Republica Ucraina, în Rusia şi în alte state din fosta U.R.S.S., pentru a procura ţigări străine.

Ca şi în cazul inculpatului T.R., inculpatul T.E. şi-a organizat un grup de persoane (furnizori, transportori, depozitori, lucrători vamali şi de poliţie, beneficiari) care să asigure realizarea contrabandei cu ţigări, deoarece, aşa cum menţionează însăşi inculpatul într-o declaraţie olografă „marfa mergea pe comandă şi trebuia onorată în cel mai scurt timp".

Pentru găsirea surselor de aprovizionare cu ţigări mai ieftine şi fără forme legale, a locurilor de depozitare şi a posibilităţilor de tranzitare a teritoriului Ucrainei, inculpatul T.E. a intrat în „relaţii de afaceri" în mod succesiv, cu cetăţenii ucrainieni K., L., V., D., V., I. (rămaşi neidentificaţi) care făceau parte din grupul inculpaţilor A.G. şi B.V.

Prin intermediul sau împreună cu aceştia, inculpatul T.E. a început să cumpere ţigări străine din ţările din fosta U.R.S.S., pe care le-a depozitat în Cernăuţi sau în localităţile învecinate.

Deoarece la început inculpatul nu a avut sume mari de dolari să investească în ţigări, ceea ce făcea ca beneficiul la un bax de ţigări, raportat la „cheltuieli" să fie mic, acesta s-a asociat cu socrul său, inculpatul S.L.G. şi cu inculpatul C.C., care au investit alături de el dolari în derularea contrabandei cu ţigări.

Prin intermediul socrului său, inculpatul T.E. l-a atras în activitatea infracţională şi pe inculpatul D.M., lt. col. la I.P.J. Suceava, care fiind şi rudă prin alianţă cu inculpatul S.L.G., a acceptat să-l ajute pe acesta şi pe ginerele său pentru a transporta în siguranţă ţigările de contrabandă din Vama Siret până la locurile de depozitare, însoţind pe traseele respective, microbuzele încărcate cu ţigări, pentru ca prin autoritatea gradului şi funcţiei sale, să evite eventualele controale care s-ar fi putut efectua pe drum.

De asemenea, inculpatul T.E. şi-a asigurat trecerea prin Vama Siret a ţigărilor, fără îndeplinirea nici uneia dintre formalităţile legale, datorită legăturilor pe care şi le-a creat în rândul funcţionarilor vamali şi de poliţie din P.C.T.F. Siret, care, în schimbul obţinerii unor sume de bani, au acceptat să-şi încalce sarcinile de serviciu şi să dea în mod ilegal „liber la vamă" ţigărilor aduse de inculpat în România.

Dintre lucrătorii de la Vama Siret cu care inculpatul a „colaborat" în mod direct, a fost identificat vameşul S.M. (în prezent decedat) care, în schimbul unor sume de dolari lăsa să pătrundă pe teritoriul României ţigările aduse de inculpat, fără îndeplinirea nici uneia dintre formalităţile legale ce trebuiau să fie efectuate în aceste cazuri şi fără plata taxelor vamale aferente.

Transportul ţigărilor de la locurile de depozitare la beneficiari, inculpatul îl avea asigurat prin intermediul inculpatului P.I.D. zis J. şi B.P. zis P., desfacerea mărfurilor inculpatul făcând-o prin intermediul unor cetăţeni arabi din Bucureşti.

Livrarea ţigărilor în România, inculpaţii T.E., S.L.G. şi C.C. o făceau în calitate de comercianţi, patroni de societăţi comerciale, fără însă ca să înregistreze aceste operaţiuni în contabilitatea vreuneia dintre firmele lor.

Livrarea ţigărilor era făcută fie cu acte încheiate „pro forma", fie fără acte (pentru cantităţile mai mici).

Datorită faptului că inculpaţii nu au înregistrat operaţiunile comerciale în contabilitate, nu s-a putut stabili în concret beneficiarii ţigărilor şi cantităţile cumpărate de aceştia.

Cert este că, întocmirea documentelor de livrare pentru ţigări, constituia pentru inculpaţi doar o modalitate de a-şi crea o aparenţă de legalitate privind provenienţa mărfii, astfel încât, să poată justifica transportul pe traseu, în eventualitatea unor controale.

Acest aspect a fost confirmat pe parcursul urmăririi penale de inculpaţi. Referitor la această parte a activităţii infracţionale, trebuie subliniate menţiunile făcute de inculpatul T.E., în primele declaraţii, în care acesta arată că întocmea facturi pentru ţigările livrate, într-un singur exemplar, facturi care nu aparţineau firmei sale sau ale coinculpaţilor, fiind cumpărate cu 5.000 lei bucata, de la persoane rămase necunoscute.

Afirmaţiile inculpatului T.E., scot în evidenţă unul dintre procedeele folosite de inculpaţi, în scopul de a nu putea fi identificaţi în cazul descoperirii uneia dintre activităţile cuprinse în lanţul de fapte ilicite pe care-l implica contrabanda cu ţigări.

Dacă la început inculpatul T.E. învestea propriii bani în cumpărarea, transportul, depozitarea şi trecerea prin vamă în mod ilicit a ţigărilor, beneficiile obţinute fiind relativ mici (500-2.000 dolari S.U.A.), la un moment dat, aşa cum el însuşi arată în declaraţia din 3 iulie 1995, confirmat fiind şi de inculpatul A.G. şi B.V. pentru efectuarea activităţii a ajuns să fie creditat de beneficiarii arabi ai ţigărilor, câştigul său constând într-un comision cuprins între 5-20 dolari S.U.A. pentru fiecare bax de ţigări livrat.

În cursul anului 1994 şi în primele două luni ale anului 1995, când investeau propriii bani în ţigări, inculpaţii T.E., C.C., S.L.G., P.I.D., au „conlucrat" cu grupul constituit de A.G., B.V., C.C., aceştia ajutându-se reciproc, în achiziţionarea, transportul, depozitarea, trecerea prin vamă, „gardarea" şi valorificarea ţigărilor, fiecare în funcţie de posibilităţile şi cunoştinţele pe care şi le formase.

În momentul în care inculpatul T.E. a început să lucreze pe credit cu cetăţenii arabi din România şi corespondenţii lor din fostele ţări ale U.R.S.S., acesta s-a desprins din grupul inculpaţilor A.G. şi B.V., spunându-le acestora că „erau prea mici pentru el".

În această situaţie inculpatul a închiriat de la M.R. un apartament în municipiul Suceava şi a cumpărat un depozit în comuna Mălini pe care le-a transformat în depozite de ţigări, situaţie care rezultă atât din declaraţiile inculpatului, cât şi din declaraţiile martorului S.G., paznicul depozitului din comuna Mălini.

De asemenea, inculpatul a cumpărat şi două staţii de emisie-recepţie pe care le-a folosit pentru a ţine permanent legătura cu şoferii şi persoanele aflate în microbuzele cu ţigări, anunţându-se reciproc de eventualele controale sau greutăţi ivite pe parcursul transportului sau în vamă.

Cele două staţii emisie-recepţie au fost găsite cu ocazia percheziţiei domiciliare, modul de folosire al acestora fiind confirmat atât de către T.E. cât şi de D.M., inculpatul S.L.G. şi inculpatul A.G.

Din întreaga activitate infracţională a inculpatului T.E., pe baza probelor administrate s-a putut stabili introducerea şi valorificarea ilicită de către acesta în România a 1.829 baxuri cu ţigări străine de diferite mărci, prin faptele comise, satul fiind prejudiciat cu suma totală de 391.955.972 lei (sumă calculată la data descoperirii faptelor).

La sfârşitul anului 1994, prin intermediul inculpatului T.R., inculpatul T.E. l-a cunoscut pe inculpatul A.G. căruia i-a propus „să colaboreze cu el, în sensul că atunci când acesta din urmă va mai pleca să cumpere ţigări în statele fostei U.R.S.S., să-l anunţe şi pe el, pentru a contribui cu sume de bani".

În acelaşi timp, inculpatul T.E. s-a oferit să asigure „gardarea" transporturilor de ţigări din Vama Siret la punctele de depozitare, precum şi vânzarea acestora în România prin intermediul firmei sale.

Întrucât această „asociere" prezenta avantajul reducerii cheltuielilor ocazionate de transport, „vămuire", „gardare", depozitare, vânzare, acestea împărţindu-se în raport de persoanele care investeau în achiziţionarea de ţigări, precum şi avantajul creşterii profitului la un singur transport, cei doi inculpaţi au convenit să „lucreze" împreună.

Astfel, în luna ianuarie 1995, inculpatul T.E. împreună cu inculpaţii C.C. şi A.G. s-au deplasat în Ucraina, pentru a cumpăra şi aduce în România, prin contrabandă, ţigări.

Suma de bani investită în acest transport de ţigări a fost de 20.000 dolari S.U.A., 10.000 dolari S.U.A., aparţinând inculpaţilor T.E., S.L.G. şi C.C., iar 10.000 dolari S.U.A. aparţinând inculpaţilor A.G., B.V. şi C.C.

Din aceşti bani s-au cumpărat 150 baxuri cu ţigări Monte Carlo, care au fost scoase din Republica Ucraina pe baza unei declaraţii de tranzit fictivă, întocmită de C.C., pentru a se evita plata taxelor vamale.

Intrarea în România, fără îndeplinirea vreunei formalităţi legale a fost aranjată de inculpatul T.E. împreună cu inculpatul A.G., prin mituirea vameşului S.M. (decedat) cu suma de 1.500 dolari S.U.A.

Aşa cum promisese, inculpatul T.E. s-a ocupat de „gardarea" transportului de la Vama Siret la locul de depozitare, „gardare" care s-a făcut de inculpatul lt. col. D.M. de la I.P.J. Suceava.

Pe baza înţelegerii prealabile avute cu socrul săi, inculpatul S.L.G., care-l aştepta într-un apartament din Suceava, închiriat de la M.R., după ce a aranjat trecerea microbuzului cu ţigări prin Vama Siret, inculpatul T.E. l-a anunţat telefonic pe acesta să se prezinte în P.C.T.F. Siret împreună cu inculpatul lt. col. D.M., zis M. Acesta acceptase să însoţească transportul de la vamă la locul de depozitare, urmând ca prin autoritatea conferită de gradul pe care-l avea să rezolve eventualele neplăceri datorate unor controale inopinante de pe traseu.

În jurul orelor 23,00, inculpatul S.L.G. a venit în Vama Siret împreună cu inculpatul D.M. în autoturismul marca Mercedes proprietatea inculpatului T.E.

Ţigările au fost duse în apartamentul din Suceava, închiriat de la M.R.

Pe traseul Vama Siret-Suceava, inculpatul D.M. a mers în autoturismul marca Mercedes, condus de inculpatul S.L.G., în faţa microbuzului cu ţigări, pentru ca în eventualitatea unui control să poată interveni sau, dacă era cazul, să-i anunţe prin staţia de emisie-recepţie pe cei din microbuz pentru ca aceştia să schimbe traseul sau să se întoarcă.

Pe drum, la intrarea în oraşul Sire, inculpaţii au fost opriţi de către doi subofiţeri care se deplasau într-un autoturism marca Mercedes de culoare închisă (verde sau albastră).

Întrucât inculpatul lt. col. D.M. a intervenit spunându-le subofiţerilor că inculpaţii „sunt cu el şi că totul este în regulă", aceştia cunoscându-l pe acesta ca fiind ofiţer superior la I.P.J. Suceava l-au lăsat să treacă fără să-l mai controleze atrăgându-le atenţia însă că „de data asta au scăpat ieftin, dar data viitoare îi va costa mai scump".

Ţigările depozitate în apartamentul din Suceava, inculpatul T.E. le-a transportat şi vândut la Bucureşti, unor cetăţeni arabi care aveau standuri în pavilionul expoziţiei a doua zi împreună cu inculpatul P.I.D., cu microbuzul acestuia marca Renault, de culoare albă.

Într-un singur caz inculpatul T.E. a întocmit factura de vânzare, fiind vorba despre vânzarea unei cantităţi mai mari de ţigări, factura respectivă ştampilată şi necompletată fiind cumpărată de el cu 5.000 lei de la un cetăţean rămas necunoscut.

În toate cazurile când i se cereau facturi, inculpatul T.E. completa o astfel de factură, în acest fel el creând o operaţie de legalitate a operaţiunilor sale comerciale, dar totodată urmând să nu poată fi identificat ca furnizor al mărfurilor vândute pentru care nu avea documente şi nu le înregistra în contabilitatea firmei sale.

Ca urmare a acestei operaţiuni, inculpatul T.E. a obţinut un profit de 2.000 dolari S.U.A., inculpaţii S.L.G. şi C.C. obţinând un profit de aproximativ 300 dolari S.U.A. (în raport cu sumele investite).

Valoarea obligaţiilor fiscale datorate statului prin introducerea ilegală în România a cantităţii de ţigări sus-menţionată a fost stabilită de Ministerul Finanţelor prin organele sale de specialitate la suma de 4.410.432 lei.

2. La circa 1-2 săptămâni după acest transport, inculpatul T.E. a mai organizat un transport de ţigări din Ucraina în România împreună cu inculpatul A.G.

La achiziţionarea, transportul şi vânzarea acestor ţigări au participat inculpaţii T.E., C.C., S.L.G., A.G., C.C., B.V., D.M. la care s-a adăugat şi inculpatul P.I.D. în calitate de şofer şi proprietarul mijlocului de transport.

Inculpatul S.L.G. împreună cu inculpatul A.G. au plecat primii pentru a achiziţiona ţigările.

După achiziţionarea şi depozitarea lor la Cernăuţi, inculpatul S.L.G. s-a reîntors în România pentru a-l informa pe inculpatul T.E. şi pentru a discuta cu inculpatul D.M. problema „gardării" transportului de la vamă în comuna Mălini, la depozitul cumpărat de inculpatul T.E. de la C.P.A.M.D.

Pentru preluarea ţigărilor din Cernăuţi, inculpatul T.E. i-a trimis pe inculpaţii C.C. şi P.I.D., urmând ca aceştia să-l aştepte până va rezolva el problemele în România.

De obţinerea declaraţiei vamale de tranzit pentru teritoriul Republicii Ucraina s-au ocupat C.C. împreună cu „partenerii" ucrainieni cunoscuţi sub numele de V. zis V. şi „V., fratele lui K.".

După încărcarea a trei microbuze cu 450 baxuri cu ţigări (150 baxuri aparţinând inculpatului A.G., restul fiind ale inculpatului T.E.). T.E. a venit şi el în Cernăuţi pentru a însoţi transportul până în România.

Este de precizat că inculpatul T.E. a luat aceste ţigări de la un cetăţean arab pe nume H. sau H. pe credit, urmând a le plăti după ce le vindea.

Vama română a fost trecută cu ajutorul vameşului S.M. căruia, pentru „serviciul" făcut, inculpaţii T.E. şi A.G. i-au dat 3.000 dolari S.U.A.

În vama Siret, inculpatul A.G. era aşteptat de naşul său, inculpatul B.V. pe care inculpatul T.E., după ce a luat legătura cu socrul său pe care l-a anunţat de sosirea ţigărilor, l-a trimis în oraşul Rădăuţi, pentru a-l aduce pe inculpatul lt. col. D.M. care trebuia să asigure protecţia ţigărilor din vamă până în comuna Mălini unde aceste ţigări trebuiau depozitate.

Este de precizat, aşa cum rezultă din declaraţiile inculpaţilor B.V., A.G. şi D.M., că acesta din urmă, în momentul sosirii ţigărilor, se afla în misiune în oraşul Rădăuţi, unde ţinea prelegeri pe tema combaterii „corupţiei".

Pe drum de la Vama Siret la depozitul din comuna Mălini, unul dintre microbuze a avut o pană de cauciuc, fiind nevoie ca parte din ţigări să fie preluate de alt microbuz „de rezervă", proprietatea lui B.P. zis P., această activitate fiind făcută în prezenţa inculpatului lt. col. D.M.

Alte incidente nu s-au petrecut la acest drum.

Ţigările au fost depozitate în comuna Mălini, de unde, a doua zi, inculpaţii T.E., C.C. şi P.I.D., cu autovehiculul acestuia din urmă le-au transportat la Bucureşti, dându-le unui cetăţean arab, care avea o casă situată la aproximativ 3 km de Palatul Presei Libere.

Pentru transportul acestor ţigări de la Cernăuţi la Bucureşti inculpatul P.I.D. a primit de la inculpaţii T.E. şi C.C. 350.000 lei, bani pe care acesta nu i-a declarat ca venit impozabil.

Valoarea obligaţiunilor fiscale datorate statului prin introducerea acestei cantităţi de ţigări ilegal în România a fost stabilit de Ministerul de Finanţe prin organele de specialitate ca fiind de 13.351.104 lei.

3.4.5.6. După efectuarea transportului descris mai sus, inculpatul T.E. a încercat să mai colaboreze cu inculpatul A.G., considerându-l pe acesta şi grupul său „prea mici" pentru el.

La propunerea unor furnizori şi beneficiari arabi, inculpatul T.E. a acceptat să ia ţigări din fostele state ale U.R.S.S. pe credit şi să le transporte în România, obţinând pentru fiecare bax adus la destinaţie sume între 5-20 dolari S.U.A.

În acest fel, aşa cum subliniază şi inculpatul în declaraţiile sale „banii erau ai cetăţenilor arabi, iar munca a lui".

Procedând în acest fel, în luna aprilie 1995, inculpaţii T.E., C.C. şi S.L.G. au organizat şi efectuat 4 transporturi cu ţigări din statele fostei U.R.S.S., prin Ucraina şi România.

Primul transport, conţinând 250 baxuri cu ţigări marca Hollywood şi 78 baxuri marca „Rothmans" a fost efectuat de inculpaţii T.E. şi C.C. la sfârşitul lunii martie 1995 şi începutul lunii aprilie 1995.

Acest transport din Ucraina în România s-a efectuat cu microbuzul proprietatea lui B.P. zis P.

Declaraţia vamă de tranzit prin Ucraina a fost întocmită de inculpatul C.C. pe numele său, astfel încât la Vama Porubnoe nu s-au plătit taxele vamale.

Conform acestui document, rezultă că inculpaţii în ziua de 2 aprilie 1995 au ieşit din Ucraina spre România cu autoturismul sus-menţionat în care aveau ţigări, cumpărate din Republica Belarus.

Al doilea transport, conţinând 175 baxuri de ţigări marca Hollywood a fost efectuat de inculpaţii T.E. şi S.L.G. în a doua decadă a lunii aprilie 1995.

De această dată transportul ţigărilor din Ucraina în România s-a făcut cu un microbuz închiriat din Ucraina de inculpaţi, microbuz, număr care apare şi pe declaraţia vamală de tranzit prin Ucraina întocmită şi semnată de inculpatul S.L.G. pe numele său.

Conform declaraţiei vamale de tranzit, inculpaţii au părăsit Ucraina şi au intrat în România cu autovehiculul sus-menţionat în ziua de 22 aprilie 1995.

Al treilea şi al patrulea transport de ţigări conţinând 175 baxuri marca Hollywood şi respectiv 390 baxuri marca Hollywood, 150 baxuri marca Pall Mall şi 20 baxuri marca Rothmans au fost organizate şi efectuate de inculpaţii T.E. şi C.C. la sfârşitul lunii aprilie 1995 şi în prima zi a lunii mai 1995.

Primul transport de ţigări din cele sus-menţionate a intrat în România pe 30 aprilie 1995, când s-a plătit şi taxa ecologică de 10.000 lei cu chitanţa nr. 67747, iar cel de-al doilea pe data de 1 mai 1995.

Pentru ambele transporturi, declaraţiile de tranzit prin Ucraina au fost întocmite pe numele C.C. care le-a şi semnat.

Toate aceste ţigări au fost trecute prin Vama Siret, fără îndeplinirea nici unei formalităţi şi fără plata taxelor vamale aferente, cu complicitatea vameşului S.M. (în prezent decedat).

De asemenea, aceste transporturi cu ţigări au beneficiat de „protecţia" oferită de inculpatul lt. col. D.M. la solicitarea inculpaţilor S.L.G. şi T.E. Carele-a însoţit de la Vama Siret până în comuna Mălini unde au fost depozitate.

De la depozitul din comuna Mălini, inculpatul T.E. a transportat aceste ţigări cu microbuzul inculpatului P.I.D. sau B.P. la Bucureşti, predându-le beneficiarilor Arabi, de la care primeau comisionul" care varia între 5-20 dolari/bax, beneficiile obţinute, inculpatul împărţindu-le cu partenerii săi.

Nici una dintre operaţiunile comerciale efectuate de inculpaţi nu a fost evidenţiată în vreun fel în contabilitatea firmelor acestora.

Valoarea obligaţiunilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod ilegal de către inculpaţi în România a celor 1.229 baxuri cu ţigări a fost calculată de către Ministerul Finanţelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 374.194.436 lei/sumă calculată la data descoperirii faptelor).

Iniţial trimiterea în judecată a inculpaţilor s-a făcut prin rechizitoriul Parchetului Militar Teritorial din 21 august 1995.

Prin sentinţa penală nr. 168 din 24 noiembrie 1995 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti rămasă definitivă prin Decizia nr. 3 din 16 ianuarie 1996 a Curţii Militare de Apel s-a dispus restituirea la parchet în vederea refacerii actului de sesizare cu respectarea dispoziţiilor art. 2 alin. ultim din Legea nr. 53/1992 în ceea ce-l priveşte pe inculpatul lt. col. D.M.

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a fost sesizat, din nou, prin rechizitoriul Parchetului Militar Teritorial din 8 noiembrie 1996, în cauză pronunţându-se sentinţa nr. 146 din 22 septembrie 1998 de către această instanţă.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii şi Parchetul Militar Teritorial.

Prin Decizia nr. 126 din 8 decembrie 1999, Curtea Militară de Apel a admis apelurile declarate în cauză, a desfiinţat sentinţa atacată şi a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a procedat la rejudecarea cauzei, pronunţând sentinţa penală nr. 38 din 7 martie 2002.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul Militar Teritorial de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi toţi inculpaţii.

Curtea Militară de Apel, prin Decizia nr. 17 din 20 februarie 2003, pronunţată în dosarul nr. 83/2002, a dispus următoarele:

I. A admis apelurile Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi ale inculpaţilor civ. T.R., civ. M.G., civ. C.C., civ. D.B.N., plut. (rez.) G.V., col. (rez.) HG, plut. (rez.) B.C., civ. O.M., civ. B.R.D., civ. T.E., civ. S.L.G., civ. P.I.D., civ. M.C., civ. C.I.C., plut. (rez.) M.I., plut. (rez.) I.C.M. şi lt. col. (rez.) D.M. împotriva sentinţei nr. 38 din 7 martie 2002 pronunţată de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.

A desfiinţat sus-arătata sentinţă, după cum urmează:

1. Cu privire la inculpatul civ. T.R.

În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), şi art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)

L-a condamnat pe inculpat, la 6 ani închisoare, pentru infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În conformitate cu dispoziţiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi i-a aplicat 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

A înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 86^{1, 2 şi 3}, C. pen. şi art. 359 C. proc. pen.

2. Cu privire la inculpatul civ. M.G.

În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) L-a condamnat pe inculpat, la 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în baza dispoziţiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. II din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi i-a aplicat 4 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

3. Cu privire la inculpatul civ. O.M.

În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

L-a condamnat pe inculpat, la 4 ani închisoare, pentru infracţiunea de contrabandă, prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi i-a aplicat 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

4. Cu privire la inculpatul civ. B.R.D.

5. Cu privire la inculpatul civ. C.C.

În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), şi art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

6. Cu privire la inculpatul civ. D.B.N.

7. Cu privire la inculpatul civ. T.E.

În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

A redus la 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pedeapsa de 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994.

A condamnat pe inculpat, la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., şi i-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

8. Cu privire la inculpatul S.L.G.

În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

A condamnat pe inculpat, la 4 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

9. Cu privire la inculpatul civ. P.I.D.

A condamnat pe inculpat, la 4 ani închisoare, pentru infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 şi la 3 ani, pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit aceste pedepse cu pedeapsa de 2 ani închisoare şi un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

10. Cu privire la inculpatul civ. M.C.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP); de art. 288 C. pen. şi de art. 291 C. pen.

11. Cu privire la inculpatul plut. maj. (rez.) G.V.

În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), şi de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)

A redus la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., stabilită în baza dispoziţiilor art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

A condamnat pe inculpat, la 4 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.

12. Cu privire la inculpatul col. (rez.) HG

A condamnat pe inculpat, la 4 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

13. Cu privire la inculpatul civ. C.I.C.

În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului, pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), şi art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), precum şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)

A redus la 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pedeapsa de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

A condamnat pe inculpat, la 4 ani şi 8 luni închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.

14. Cu privire la inculpatul lt. col. (rez.) D.M.

În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), şi 26 C. pen., raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 întrucât a intervenit decesul făptuitorului.

15. Cu privire la inculpatul plut. (rez.) B.C.

În baza dispoziţiilor art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pe o durată de 5 ani ce constituie termen de încercare pentru infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza dispoziţiilor art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83 C. pen.

16. Cu privire la inculpatul plut. (rez.) M.I.

A înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza dispoziţiilor art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83 C. pen.

17. Cu privire la inculpatul plut. (rez.) I.C.M.

În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)

A schimbat încadrarea juridică din infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen., în aceeaşi infracţiune prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), şi în baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru această infracţiune.

A redus la 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pedeapsa de 9 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

A condamnat pe inculpat, la 5 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.

A obligat pe inculpat la plata către stat a sumei de 16.500 dolari SUA, ori echivalentul în lei la data executării, cu titlu de confiscare specială, prevăzută de art. 254 alin. (3) C. pen.

II. A admis apelul declarat peste termen de inculpatul M.I.P. împotriva sentinţei nr. 25 din 24 februarie 1999 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti pe care a desfiinţat-o astfel:

A înlăturat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

A repus în individualitatea lor pedepsele stabilite de prima instanţă şi a redus, la 6 ani închisoare pedeapsa stabilită, pentru infracţiunea prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

A contopit această pedeapsă, în baza dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., cu pedeapsa de 5 ani închisoare pentru complicitate la contrabandă, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 şi a aplicat inculpatului 6 ani închisoare.

A dedus din pedeapsa aplicată perioada executată, începând cu 20 iulie 2002 la zi.

A anulat mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentinţei atacate.

A menţinut arestarea inculpatului, cu 30 de zile de la 21 februarie 2003 – 22 martie 2003 inclusiv.

A dispus rejudecarea de către Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a acţiunii civile exercitate de către partea civilă Ministerul Finanţelor – D.G.V., acţiune lăsată nesoluţionată prin sentinţa atacată.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Cheltuielile judiciare efectuate în apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, Curtea Militară de Apel a reţinut că pentru mai multe infracţiuni reţinute în sarcina inculpaţilor s-au împlinit termenele de prescripţie, astfel că a făcut aplicarea art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., şi a încetat procesul penal pentru aceştia.

Cu privire la inculpatul D.M. s-a încetat procesul penal ca urmare a morţii sus-numitului la data de 9 mai 2002.

În baza art. 1 pct. 4 din Legea nr. 45/2001 s-a constatat că prejudiciul reţinut în sarcina inculpatului I.C.M. pentru infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen., nu mai are consecinţe deosebit de grave.

De asemenea, s-a apreciat că sentinţa este nelegală în privinţa achitării inculpaţilor pentru infracţiunea de contrabandă ori pentru complicitate la această infracţiune, astfel că s-a dispus condamnarea acestora.

S-au apreciat ca fondate criticile pe individualizarea pedepselor, dispunându-se reduceri ale acestora.

S-a dispus rejudecarea de către Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a acţiunii civile exercitate de Ministerul Finanţelor – D.G.B., instanţei de trimitere revenindu-i sarcina de a stabili întinderea prejudiciului şi faptele prejudiciabile, în afară de infracţiunea de contrabandă.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii: C.I.C., M.I.P., B.R.D., T.E., M.C., HG, G.V., B.C., M.I., T.R., D.B.N., I.C.M., C.C., S.L.G., P.I.D., M.G. şi O.M.

- Inculpatul C.I.C. a criticat Decizia reiterând critica din apel referitoare la nulitatea sentinţei determinată de judecarea cauzei în lipsa apărătorului ales. De asemenea, susţine că hotărârea de fond nu e motivată, că în mod greşit i s-a reţinut săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 323 C. pen., întrucât fapta nu există, că s-a împlinit termenul de prescripţie pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) şi alin. (2), art. 248 alin. (1) şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)

De asemenea, solicită schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., în art. 254 alin. (1) C. pen., întrucât inculpatul era doar vameş la Vama Siret şi pentru ceilalţi vameşi inculpaţi s-a reţinut art. 254 alin. (1) C. pen.

Consideră că i s-a făcut în apel o situaţie mai grea, fiind condamnat potrivit art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 alin. (1) din Legea nr. 30/1978 deşi la fond fusese achitat, iar în decizie se consemnează că i s-a admis apelul.

Inculpatul critică Decizia şi sub aspectul condamnării potrivit art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 alin. (1) din Legea nr. 30/1978. Motivează că şi în ipoteza în care s-ar reţine că ar fi permis trecerea unei cantităţi de ţigări fără efectuarea actelor vamale, fapta nu se încadrează în nici una din prevederile art. 72 din Legea nr. 30/1978. Astfel, art. 72 prevede că există infracţiunea de contrabandă în situaţia trecerii unor bunuri prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau prin folosirea de documente false, fapt nereţinut nici prin rechizitoriu, întrucât se susţine că maşina a trecut PRIN VAMA SIRET şi nici nu s-au prezentat acte false ci doar se pretinde că maşina nu a fost vămuită.

- Inculpatul B.R.D. critică Decizia şi solicită în baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achitarea sa pentru infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978, motivând că acest text este o dispoziţie penală nefavorabilă în raport de Legea nr. 141/1997, care a dezincriminat fapta de contrabandă aşa cum e reţinută în actul de inculpare. De asemenea, solicită achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât consideră că nu există probe din care să rezulte că în luna decembrie 1994 a intrat în ţară prin vamă, introducând ţigări.

- Inculpatul T.E. invocă necompetenţa Curţii Militare de Apel de a soluţiona apelurile formulate împotriva sentinţei nr. 38/2002 a Tribunalului Militar Teritorial, considerând că din momentul apariţiei Legii nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului, cauza trebuia declinată în favoarea instanţelor civile competente.

De asemenea, invocă nulitatea deciziei din apel determinată de nemotivarea acesteia, precum şi netemeinicia hotărârii sub aspectul greşitei condamnări pentru infracţiunea de evaziune fiscală, pentru care solicită achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Motivează inculpatul că a fost asociat „fără forme legale" la SC G. SRL Rădăuţi, ori lipsa formelor legale îl privează de calitatea de asociat şi, deci, de calitatea de subiect activ al infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994.

În baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., solicită achitarea pentru infracţiunea de contrabandă, întrucât fapta aşa cum a fost reţinută în sarcina inculpatului nu mai e prevăzută de Legea nr. 141/1997 ce constituie legea penală mai favorabilă.

- Inculpatul M.C. invocă netemeinicia hotărârii în ce priveşte condamnarea pentru infracţiunea de contrabandă, pentru care solicită achitarea în baza considerentelor invocate de ceilalţi recurenţi. De asemenea, solicită achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru infracţiunea de evaziune fiscală şi, în subsidiar, reindividualizarea pedepsei şi aplicarea art. 86¹ C. pen.

- Inculpatul HG solicită, cu aceeaşi motivare achitarea pentru infracţiunea de contrabandă şi, de asemenea, pentru infracţiunea de evaziune fiscală. În ceea ce priveşte complicitatea la contrabandă, solicită achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât nu a cunoscut provenienţa bunurilor.

Având în vedere circumstanţele sale personale, este în vârstă (65 ani), pensionar, bolnav, în subsidiar solicită reindividualizarea pedepsei pentru a fi posibilă aplicarea art. 81 C. pen.

- Inculpatul G.V. solicită achitarea pentru infracţiunea de contrabandă în baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi, de asemenea, achitarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., pe care nu a comis-o.

- Inculpaţii B.C. şi M.I. solicită achitarea pentru infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., întrucât faptele nu există, invocând prevederile art. 10 alin. (1) lit. a) C. pen.

- Inculpatul T.R., de asemenea, solicită achitarea pentru infracţiunea de contrabandă, care consideră că a fost dezincriminată prin legea penală nouă, mai favorabilă.

- Inculpatul D.B.N. critică Decizia sub aspectul greşitei condamnări pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, susţinând că infracţiunea este imposibil de săvârşit în modalitatea reţinută în rechizitoriu, respectiv că l-ar fi ajutat pe inculpatul T.R. să nu înregistreze în documentele societăţii activitatea desfăşurată.

- Inculpatul I.C.M. solicită achitarea, pentru aceleaşi motive pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă, în temeiul art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., precum şi achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru celelalte infracţiuni reţinute în sarcina sa, pe care nu le-a săvârşit şi pentru care nu există probe în dosar.

- Inculpaţii C.C., S.L.G., P.I.D. şi O.M. au solicitat achitarea pentru infracţiunile pentru care au fost condamnaţi, considerând că probele nu dovedesc existenţa acestora.

- Inculpatul M.G. a solicitat achitarea pentru infracţiunea de contrabandă, care susţine că a fost dezincriminată, precum şi reducerea pedepsei aplicate pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală.

- Pentru inculpatul M.I.P. s-a dispus disjungerea cauzei şi recursul său a fost soluţionat prin Decizia nr. 880 din 13 februarie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recursurile sunt neîntemeiate.

Înalta Curte analizând Decizia instanţei de apel, atât prin prisma criticilor formulate de inculpaţi, cât şi din perspectiva dispoziţiilor art. 385⁹ pct. 3 C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală şi temeinică, pentru următoarele considerente:

1. Cu privire la nulitatea deciziei nr. 17/2003 a Curţii Militare de Apel determinată de necompetenţa acesteia de a soluţiona apelurile şi de nemotivare aceste critici au fost formulate de inculpaţii C.I.C., T.E. şi însuşite oral de ceilalţi inculpaţi. Critica prin care se susţine necompetenţa Curţii Militare de Apel de a soluţiona apelurile se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 1 C. proc. pen., şi nu este fondată. Prin Legea nr. 360 privind Statutul Poliţistului, intrată în vigoare la data de 24 august 2002, poliţiştii nu mai sunt consideraţi ca făcând parte din structurile militare.

La momentul investirii şi la cel al soluţionării apelurilor s-au avut în vedere dispoziţiile art. 40 C. pen., încă nemodificat prin Legea nr. 281/2003(hotărârea instanţei de apel s-a pronunţat la 20 februarie 2003), conform cărora când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă a judeca, chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate.

Critica privind nemotivarea hotărârii de asemenea, nu este fondată. Dispoziţiile art. 385⁹ pct. 9 C. pen., privesc cazurile de casare pentru situaţia când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia. O motivare, insuficientă, poate nu echivalează cu o nemotivare, iar sancţiunea nu este a unei nulităţi absolute (a se vedea art. 197 C. proc. pen.) şi nici nu atrage casarea cu trimitere conform art. 385¹⁵ lit. c) C. proc. pen.

2. Cu privire la condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunea de contrabandă sau complicitate la această infracţiune.

Critica a fost dezvoltată de toţi inculpaţii cărora li s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de contrabandă sau complicitate la această infracţiune, aceştia solicitând achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 72 lit. c) din Legea nr. 30/1978 sau pentru complicitate la această infracţiune, motivând că acest text este o dispoziţie penală nefavorabilă în raport de Legea nr. 141/1997, care a dezincriminat fapta inculpaţilor aşa cum este descrisă în rechizitoriu, ea constituind cel mult o contravenţie.

Critica inculpaţilor se încadrează formal în cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 13 C. proc. pen. („când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală"), dar nu este întemeiată.

Este adevărat că prin Legea nr. 141/1997, privind Codul vamal, ce a intrat în vigoare la 1 octombrie 1997, art. 175 care incriminează infracţiunea de contrabandă are o altă configuraţie decât în vechea reglementare.

Conform art. 175 C. vam., „trecerea peste frontieră prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal de mărfuri sau de alte bunuri constituie infracţiunea de contrabandă".

Inculpaţii afirmă că trecerea s-a făcut prin vamă, astfel că fapta nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi.

Analiza dispoziţiilor art. 175 din Legea nr. 141/1997 arată că infracţiunea de contrabandă este definită ca fiind trecerea peste frontieră de mărfuri şi alte bunuri, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.

Elementul caracteristic al infracţiunii de contrabandă este trecerea „ilicită" peste frontieră de mărfuri şi alte bunuri. Cum introducerea sau scoaterea din ţară de mărfuri sau alte bunuri prin punctele de control vamal se efectuează în cadrul operaţiunii de vămuire care începe prin declaraţia vamală, trebuie considerată drept contrabandă orice mărfuri sau bunuri intrate în ţară (sau ieşite) pentru care nu s-a predat declaraţia vamală completată de cel în cauză.

Prin urmare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă încriminată şi de noul Cod vamal, orice act de sustragere a mărfurilor sau bunurilor de la operaţiunile de vămuire, aşa cum este cazul de faţă.

Este adevărat că Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, anexă la HG nr. 626/1997 prevede în art. 386 lit. a) că „încercarea de sustragere sau sustragerea de la vămuire a oricăror bunuri supuse regimului vamal constituie contravenţie, dar potrivit art. 388 din acelaşi Regulament „faptele prevăzute în prezentul capitol constituie contravenţii dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni".

Prin urmare, nu se poate constata o dezincriminare a faptelor comise de inculpaţi prin Legea nr. 141/1997, sustragerea bunurilor de la vămuire constituie contrabandă şi în legea nouă, iar în raport de dispoziţiile acesteia s-a apreciat că, în lumina prevederilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), legea penală mai favorabilă inculpaţilor este aceea în vigoare la data săvârşirii faptelor, prin prisma limitelor de pedeapsă mai mici.

3. Cu privire la celelalte motive de recurs invocate de inculpatul C.I.C.

Inculpatul reia în recurs, pe lângă criticile dezvoltate la pct. 1 şi 2 şi pentru care nu mai reluăm motivarea, şi critica vizând nelegalitatea sentinţei determinată de judecarea cauzei în lipsa apărătorului ales.

Înalta Curte constată că, în mod corect instanţa de apel a respins această critică.

Trebuie precizat că, potrivit art. 385⁹pct. 6 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării atunci când „urmărirea penală sau judecata a avut loc în lipsa apărătorului, când prezenţa acestuia era obligatorie".

Textul nu vorbeşte de lipsa apărătorului ales şi este de observat, în speţă, că la dosarul de primă instanţă există trei împuterniciri avocaţiale de apărător ales al inculpatului C.I.C.

Cu începere de la 23 octombrie 2000 apărătorul ales nu s-a mai prezentat la nici un termen de judecată, astfel că, nemotivându-şi absenţa şi neasigurând nici substituirea instanţa de fond a luat măsuri de numire a unui apărător din oficiu pentru inculpat.

În încheierea de consemnare a dezbaterilor la instanţa de fond au fost înserate pe larg concluziile apărătorului din oficiu al inculpatului C.I.C., astfel că nu se poate constata că acestuia nu i-a fost asigurată asistenţa juridică obligatorie în cauză.

Inculpatul C.I.C. mai invocă drept motiv de recurs, greşita condamnare pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 C. pen., întrucât aceasta nu există.

Inculpatul nu arată cazul de casare pe care îşi întemeiază critica, dar din dezvoltarea motivelor s-ar putea reţine incidenţa celui prevăzut de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen.

În motivarea apelului se constată, într-adevăr, că la fila verso apare expresia „prin urmare fapta nu există", dar este indubitabil o eroare materială, întrucât argumentele ce preced concluzia sunt evident în sensul reţinerii ca dovedite a faptei de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 323 C. pen.

Probele administrate au dovedit că inculpatul T.R. împreună cu inculpatul T.E. au iniţiat asocierea coinculpaţilor la săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, atrăgându-i în acţiuni ilicite.

În grupul constituit au fost stabilite locurile şi modalităţile de procurare a ţigărilor, modul de introducere a acestora în ţară, „procedurile" la punctul vamal, „garantarea" transportului, depozitarea şi distribuirea ţigărilor.

Inculpatul C.I.C. s-a integrat în această grupare, rolul său fiind de a permite trecerea prin vamă fără a întocmi forme legale, ceea ce a şi făcut, permiţând trecerea unui transport de ţigări pentru care a primit mită de la A.G.

Inculpatul mai invocă împlinirea termenului de prescripţie pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 248 alin. (1) C. pen. şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)

Înalta Curte constată critica, de asemenea, nefondată, întrucât prin Decizia pronunţată în apel s-a încetat procesul penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. pen., pentru aceste infracţiuni.

Inculpatul a mai solicitat, în recurs schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., astfel cum s-a reţinut şi în sarcina celorlalţi vameşi inculpaţi în dosar.

Critica vizează cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., dar nu este fondată.

Inculpatului i s-a reţinut săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., întrucât, astfel cum reiese din probele dosarului, a preluat în fapt atribuţiile şefului de tură.

În fine, inculpatul consideră că în apel i s-a făcut o situaţie mai grea fiindcă s-a consemnat admiterea apelului, dar s-a dispus condamnarea sa potrivit art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 72 alin. (1) din Legea nr. 30/1978, deşi la fond fusese achitat.

Critica vizează cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17¹ C. proc. pen., dar nu este fondată. Condamnarea inculpatului pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă nu s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 372 C. proc. pen., ci ca o consecinţă a admiterii apelului declarat de parchet în defavoarea inculpaţilor.

Dispoziţia de admitere şi a apelului inculpatului (pe lângă admiterea apelului parchetului) s-a făcut pentru alte considerente, favorabile acestuia, ca de exemplu încetarea procesului penal prin reţinerea prescripţiei speciale.

4. Inculpatul B.R.D., pe lângă motivul de recurs vizând achitarea pentru infracţiunea de contrabandă, analizat la pct. 2 al prezentei decizii, solicită achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât consideră că nu există probe din care să rezulte că în luna decembrie 1994, a intrat în ţară prin vamă introducând ţigări.

Curtea analizează critica din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., apreciind că este nefondată.

Pe baza probelor s-a stabilit că inculpatul T.R. împreună cu inculpatul B.R.D. s-au deplasat în luna decembrie 1994 de două ori, pentru a prelua şi a introduce în ţară ţigări. Inculpatul T.R. împreună cu inculpaţii C.D., Ţ.V. şi M.I. au acceptat ca inculpatul B.C. să adere la grupul lor pentru că acesta era prieten de familie cu L.I., patronul unei societăţi ce avea în dotare un depozit gol de mărfuri pe care inculpaţii urmau să-l folosească.

Inculpatul B.C. a fost cel care, pentru primul transport de 200 baxuri ţigări, a dat inculpatului G.V. mită 3.600 dolari S.U.A.

Inculpatul B.C. este cel care a recunoscut din grup pe inculpatul G.H., în prezenţa avocatului.

Între cei doi s-a făcut şi o confruntare.

Şi la cel de al doilea transport din luna decembrie 1994 a participat inculpatul B.C., cele 70 baxuri de ţigări fiind cumpărate din banii săi şi ai coinculpaţilor T.R. şi Ţ.E. Tot inculpatul B.C. a fost cel care, după trecerea ţigărilor prin vamă a dirijat transportul către oraşul Suceava, astfel că apărarea acestuia invocată în recurs nu poate fi primită.

5. Inculpatul T.E. a invocat critici privind necompetenţa materială a instanţei de apel, nemotivarea hotărârii şi greşita condamnare pentru contrabandă, critici la care s-a răspuns la punctele 1 şi 2 din decizie.

În plus, inculpatul invocă greşita condamnare pentru infracţiunea de evaziune fiscală, pentru care solicită achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Motivează că era asociat „fără forme legale" la SC G. SRL Rădăuţi, ori lipsa formelor legale îl privează de calitatea de subiect activ al infracţiunii de evaziune fiscală.

Curtea reţine că, potrivit art. 1 din Legea nr. 87/1997 „evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mijloc de la plata impozitelor, taxelor şi altor sume datorate statului", iar potrivit art. 11 se incriminează „sustragerea de la plata impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor datorate statului prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării".

Inculpatul, chiar dacă era asociat fără forme legale, împreună cu coinculpaţii L.G. şi C.C., nu înregistra operaţiunile efectuate în contabilitatea firmelor lor, iar livrarea ţigărilor era făcută fie cu acte încheiate „pro forma", fie fără acte.

Inculpatul însuşi, în primele declaraţii a arătat că întocmea facturi pentru ţigările livrate, într-un singur exemplar, facturi care nu aparţineau firmei sale sau ale coinculpaţilor, fiind cumpărate cu 5000 lei bucata de la persoane rămase necunoscute, ceea ce probează că în mod corect s-a reţinut în sarcina sa săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

6. Inculpatul M.C. a invocat într-un prim motiv de recurs, greşita condamnare pentru contrabandă, motiv ce a fost analizat la pct. 2 din decizie.

A mai solicitat inculpatul achitarea sa pentru infracţiunea de evaziune fiscală, pe care susţine că nu a comis-o, critică ce va fi examinată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că nu s-a comis nici o eroare gravă de fapt şi în mod corect s-a dispus condamnarea inculpatului şi pentru această infracţiune, în baza materialului probator administrat.

Inculpatul a întocmit factura nr. 948101 din 1 mai 1995 în care a trecut în mod nereal ca furnizor al ţigărilor SC R. SRL Suceava, semnând în fals ca reprezentant autorizat al acesteia.

Totodată, inculpatul a întocmit şi chitanţa nr. 59 din 1 mai 1995, tot în numele SC R. SRL, confirmând prin semnătura sa primirea sumei de 49.032.540 lei ca preţ al mărfurilor vândute.

Aceste operaţiuni comerciale şi documentele aferente întocmite de inculpat nu au fost evidenţiate în contabilitatea firmei, în acest fel inculpatul sustrăgându-se de la plata obligaţiilor fiscale datorate statului, astfel că în mod corect s-a reţinut în sarcina sa săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

În subsidiar, inculpatul M.C. a invocat şi cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând aplicarea art. 86¹ C. pen.

Curtea nu reţine ca fiind fondat nici acest motiv de recurs.

Pentru a face posibilă aplicarea art. 86¹ C. pen., ar trebui redusă pedeapsa de 4 ani pe care inculpatul o are de executat, iar faţă de gradul ridicat de pericol social al faptei, de prejudiciu, de modalitatea de participare, Curtea reţine că nu sunt elemente care să justifice o atare reducere, individualizarea pedepsei fiind făcută cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

7. Inculpatul H.M. a solicitat achitarea pentru contrabandă pentru considerentele ce au fost analizate la pct. 2 al deciziei.

De asemenea, a solicitat, în subsidiar, achitarea pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., motivând că nu a cunoscut provenienţa bunurilor.

Apărarea, circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen., nu este fondată.

Probele administrate au dovedit că în toamna anului 1994, inculpatul T.R. a făcut cunoştinţă cu inculpatul H.M., fost colonel de poliţie la I.P.J. Suceava. Acesta avea depozitate în garajul locuinţei sale 300 baxuri cu ţigări Monte Carlo aparţinând cetăţenilor ucrainieni Ţ.V. şi P.V. În locuinţa inculpatului HG, inculpatul T.R. i-a cunoscut pe cei doi cetăţeni ucrainieni, din discuţiile cu aceştia aflând despre posibilităţile, modalităţile şi avantajele aducerii şi valorificării în România, prin contrabandă, de ţigări străine.

În aceste condiţii, susţinerea inculpatului H.M. că nu a cunoscut provenienţa bunurilor nu poate fi primită.

De asemenea, nu poate fi primită nici solicitarea de achitare pentru infracţiunea de evaziune fiscală.

Acestui inculpat i s-a reţinut corect în sarcină, săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 12 din Legea nr. 84/1994 deoarece, deşi nu avea calitatea de administrator al unei societăţi comerciale, a obţinut, prin închirierea garajului, venituri impozabile pe care nu le-a declarat, sustrăgându-se astfel de la plata obligaţiilor fiscale datorate statului.

Inculpatul a mai invocat în subsidiar, cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei pentru a face posibilă aplicarea art. 86¹ C. pen.

Înalta Curte reţine că, prima instanţă a procedat la o corectă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, cuantumul de 4 ani închisoare fiind în măsură să asigure o proporţie echilibrată între circumstanţele reale şi cele personale ale inculpatului.

8. Inculpatul G.V., pe lângă solicitarea de achitare pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă, analizată la pct. 2 din decizie, invocă greşita sa condamnare pentru infracţiunea de luare de mită, pe care afirmă că nu a comis-o.

Critica analizată de Curte în baza cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., nu este probată.

Soluţia de condamnare pentru luare de mită este întemeiată pe probe ce dovedesc săvârşirea infracţiunii fără nici un dubiu: procesul verbal de recunoaştere din grup, declaraţia inculpatului T.R.: „Este adevărat că aş fi dat bani celor doi „subofiţeri", respectiv M. şi G., declaraţia inculpatului B.R.D." eu personal i-am dat banii lui G.V., fără ca să-i număr".

9. Inculpaţii B.C. şi M.I. dezvoltă acelaşi motiv de casare (art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.), prin care critică netemeinicia hotărârii de condamnare pentru infracţiunea de luare de mită.

Critica ambilor inculpaţi este nefondată, faptele fiind probate prin procesul verbal de recunoaştere după fotografie ori din grup şi declaraţiile coinculpaţilor T.R. şi B.C.

Inculpatul T.R. arată că: „este adevărat că am dat bani celor doi subofiţeri, respectiv M. şi G.".

Cu ocazia confruntării care s-a efectuat între inculpaţii T.R. şi B.C., pe de o parte, şi inculpaţii B.R.D. şi M.C. pe de altă parte, ca de altfel şi cu ocazia declaraţiilor anterioare, mituitorii au declarat că nu-i cunosc după nume pe cei doi subofiţeri, singura dată când au discutat şi s-au văzut cu aceştia fiind ziua când au fost nevoiţi să le dea mita.

De asemenea, mituitorii au mai precizat amănuntul că cei doi subofiţeri se aflau într-un autoturism marca Mercedes de culoare albă, amănunt pe care cercetările ulterioare l-au confirmat, M.I. fiind proprietarul unei asemenea maşini.

10. Inculpatul T.R. a criticat Decizia pentru greşita condamnare pentru infracţiunea de contrabandă, care consideră că a fost dezincriminată în forma prin care s-a reţinut că au fost comise faptele, critică neîntemeiată şi care a fost analizată la pct. 1 al deciziei.

11. Inculpatul D.B.N. a solicitat achitarea pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală.

Critica examinată de Curte prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., nu este fondată.

Cercetările efectuate în cauză au reuşit să stabilească participarea acestui inculpat la vânzarea unora dintre ţigările aduse în România, prin contrabandă în două cazuri, dar participările acestuia la activitatea infracţională sunt mult mai numeroase, fapt ce rezultă din carnetul de tipizate „Aviz de însoţire a mărfii aparţinând SC C. SRL, în care numele său apare în mai multe astfel de avize „în calitate de delegat transportator" a diferite cantităţi de ţigări.

Inculpatul a completat cu date nereale avize de însoţire a mărfii, trecând în avizul nr. 537163/1995 ca furnizor SC C. SRL şi ca beneficiari SC T. SRL Buşteni.

Verificările efectuate la SC T. SRL au stabilit că această firmă nu a primit niciodată ţigări de la SC C. SRL, astfel că menţiunile făcute de inculpatul D.B.M. apar ca nefiind reale, în scopul modificării operaţiunilor comerciale efectuate şi sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale către stat.

13. Inculpaţii C.C., O.M., S.L.G. şi P.I.D. solicită achitarea pentru infracţiunile pentru care au fost condamnaţi.

Criticile inculpaţilor, întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., nu sunt fondate.

De observat că atât în declaraţiile făcute la urmărirea penală, cât şi în faţa instanţei, atât inculpatul C.C., cât şi inculpatul O.F., au recunoscut că au întocmit declaraţii vamale false.

Inculpaţilor S.L.G. şi P.I.D. li s-a reţinut complicitate la contrabandă, fapte dovedite de probele administrate şi pentru care nu se poate dispune achitarea pentru argumentele dezvoltate la pct. 2 al deciziei.

14. Inculpatul M.G. a solicitat achitarea pentru contrabandă, critică ce nu se poate reţine pentru motivele arătate la pct. 2 al deciziei.

În subsidiar a solicitat redozarea pedepsei conform cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

Nici această solicitare nu poate fi primită, Curtea apreciind că individualizarea pedepsei s-a făcut cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), şi nu sunt motive de reducere a cuantumului.

Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţi.

Conform art. 192 C. proc. pen., se va dispune obligarea acestora la cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii O.M., B.R.D., C.C., G.V., HG, D.B.N., M.I., T.R., T.E., P.I.D., M.C., C.I.C., B.C., I.C.M., S.L.G. şi M.G. împotriva deciziei nr. 17 din 20 februarie 2003 a Curţii Militare de Apel.

Obligă pe inculpaţii B.R.D., G.V., HG, M.I., T.E., M.C., C.I.C. şi B.C. să plătească statului câte 120 RON (1.200.000 lei) cheltuieli judiciare.

Obligă pe inculpaţii O.M., C.C., D.B.N., T.R., P.I.D., I.C.M., S.L.G. şi M.G. să plătească statului sumele de câte 200 RON (2.200.000 lei) cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 decembrie 2005.

← ICCJ. Decizia nr. 7010/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs		ICCJ. Decizia nr. 7019/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs →

ICCJ. Decizia nr. 7017/2005. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 7017/2005. Penal